www.profamilia.ro /revista.asp?id=2007_02_05
 

 Revista "Familia creotina" - 02/2007 

Întrebari oi raspunsuri despre pregatirea pentru casatorie  

Casatoria: Înva?aturile Bisericii
Rebecca Nappi oi pr. Daniel Kendall, SJ

Cu to?ii ne-am nascut din Noe?CuprinsDespre copii oi sexualitate

 

Casatoria jurnalistei Rebecca Nappi a fost celebrata de parintele iezuit Daniel Kendall. Dupa câ?iva ani, Rebecca i-a propus pr. Kendall sa scrie împreuna o carte cu întrebari oi raspunsuri despre pregatirea pentru casatorie. Cartea rezultata nu reflecta (doar) experien?a lor, ci (oi) experien?a zecilor de cupluri cu care au stat de vorba, de la care au înva?at chiar autorii. Munca lor s-a concretizat în volumul "101 Questions & Answers on Catholic Marriage Preparation", aparuta la prestigioasa editura Paulist Press. Mul?umita autorilor oi editurii, revista "Familia creotina" are acceptul serializarii acestor întrebari oi raspunsuri. Daca vom sari unele întrebari sau completa unele raspunsuri va fi doar pentru ca în unele cazuri textul original este particularizat pentru situa?ia din SUA. Marea parte a con?inutului este însa de interes larg oi speram sa îl aprecia?i.

I. Ce este casatoria catolica?

Înva?aturile Bisericii

9. Cum a evoluat conceptul catolic de casatorie? Catolicii au privit întotdeauna casatoria aoa cum o fac astazi?

În cadrul Bisericii Catolice definirea casatoriei a variat de-a lungul timpului. De exemplu, o viziune tipic catolica de dinainte de Conciliul Vatican II (1962-1965) era aceea a unui "sacrament în care doi oameni ap?i pentru casatorie, de sexe diferite, se asociaza într-o comuniune neîmpar?ita pe via?a prin acord reciproc pentru generarea oi creoterea urmaoilor, oi în care ei primesc harul pentru îndeplinirea datoriilor speciale ale starii lor". Scopul principal al casatoriei era "generarea oi creoterea copiilor". Scopul secundar era "ajutorul reciproc oi satisfacerea impulsurilor sexuale". În contrast, Conciliul Vatican II nu a facut aceasta distinc?ie între scopul primar oi cel secundar, ci a numit casatoria un parteneriat intim de via?a oi iubire.


10. Ce schimbari a adus Conciliul Vatican II în viziunea catolica privind casatoria?

Prima defini?ie din raspunsul anterior este mai mult "centrata pe act", în timp ce a doua este "contextualizata". Un mod popular de a caracteriza diferen?a dintre aceste doua defini?ii este acela de a spune ca prima seamana cu un contract, iar a doua este un legamânt. Un contract priveote daca o persoana a îndeplinit sau nu anumite stipula?ii legale (lucruri), în timp ce un legamânt priveote la angajamentul personal (oameni). Este o abordare mai integrala. Legamântul are de asemenea radacini biblice care eviden?iaza rela?iile conjugale. În trecut, Biserica a pus accentul pe asigurarea validita?ii casatoriei. Astazi Biserica se concentreaza pe pregatirea la casatorie pentru a asigura un drum fericit împreuna. Acest lucru este de asemenea în acord cu accentul pus în secolele XX oi XXI pe personalism, în care persoanele oi rela?iile lor se afla în centrul teoriei oi al practicii, în opozi?ie cu o aplicare riguroasa a unei teorii filozofice sau teologice care nu ia în considerare contextul.


11. În consecin?a Biserica a oferit la nivel oficial noi înva?aturi despre casatorie?

Majoritatea înva?aturilor Bisericii din ultimii ani s-au construit pe abordarea Conciliului Vatican II. De exemplu, Papa Ioan Paul al II-lea a reafirmat înva?atura Conciliului Vatican II într-o Exorta?ie apostolica (Familiaris consortio - un document din 1981 despre familia în epoca moderna). De asemenea, Vaticanul a vorbit despre abuzurile în privin?a casatoriei în documente precum Sexualitatea umana - adevar oi semnifica?ie (dat în 1995, pe tema educa?iei sexuale), Pregatirea pentru Sacramentul Casatoriei (care a acordat în 1996 multa aten?ie pericolelor cu care se confrunta partenerii oi familia) oi Familie, casatorie oi uniuni de facto (un avertisment din 2000 referitor la efectele negative pe care "trairea împreuna" le are asupra casatoriei în general).


12. De ce fac catolicii mare caz despre casatorie ca fiind un sacrament, în timp ce al?i creotini de obicei nu spun nimic despre aceasta?

Un sacrament este o întâlnire cu Dumnezeu în cadrul unei comunita?i bisericeoti. Atunci când catolicii vorbesc despre sacramente ei în?eleg în mod obionuit una dintre cele oapte ac?iuni formale rituale care au ajuns sa fie numite cele oapte sacramente. Ortodocoii recunosc oi ei toate cele oapte sacramente, în timp ce mul?i protestan?i recunosc doar doua - Botezul oi Cina Domnului. Totuoi ei au ceremonii oi pentru celelalte ac?iuni rituale pe care catolicii le numesc sacramente. Pentru catolici a vorbi despre casatoria sacramentala înseamna ca Dumnezeu, comunitatea creotina oi cuplul însuoi sunt implica?i în via?a lor comuna. Catolicii recunosc casatoria între doi protestan?i ca fiind sacramentala, chiar daca cele doua persoane ar putea sa nu gândeasca în aceste categorii deoarece nu recunosc oapte sacramente.


14. Care este diferen?a dintre o casatorie sacramentala oi una nesacramentala?

Deoi nu otim cum ac?ioneaza Dumnezeu în fiecare caz în parte, în accep?ia populara o casatorie nesacramentala este una din care nu fac parte Dumnezeu oi comunitatea creotina. De exemplu, casatoria dintre doua persoane nebotezate nu este o casatorie sacramentala. Teologul Jean Corbon descria diferen?a în acest mod: "Ceea ce adauga sacramentul nu este atât binecuvântarea cuplului (orice casatorie, în fond, este sfânta) cât iubirea dintre Cristos oi Biserica Sa la care vor participa so?ul oi so?ia".


17. Este casatoria o stare inferioara fa?a de via?a religioasa?

Atunci când o persoana întreaba daca ceva este "superior" sau "inferior", înseamna ca acea persoana se gândeote la un anumit reper. Uneori oamenii iau versetul 1Corinteni 7,38 rupt din context pentru a sus?ine inferioritatea casatoriei fa?a de via?a consacrata. Ei cred ca, la modul ideal, o persoana consacrata poate sa fie total dedicata lui Dumnezeu, în timp ce o persoana casatorita este distrasa de so?/so?ie oi de familie. În cele din urma fiecare dintre noi va fi judecat dupa cât a facut pentru Dumnezeu oi pentru semeni, oi nu pentru cât a facut ca membru al unui ordin calugaresc sau ca persoana casatorita. To?i creotinii sunt chema?i sa duca vie?i sfinte oi demne de uniunea lor profunda cu Cristos prin botez. Ce ar putea sa fie mai înalt decât sa ne dedicam total slujirii la care Dumnezeu ne-a chemat?


18. De ce nu se pot casatori preo?ii?

Din cauza diferitelor probleme privind mootenirea oi proprietatea Bisericii, partea apuseana a Bisericii cere celibatul de la clerul sau, de mai multe secole. Aceasta practica nu se aplica în Bisericile Catolice din Rasarit, în care exista cler casatorit. În mod evident, oamenii întreaba adesea în zilele noastre daca motiva?iile care au stat la baza practicii apusene a celibatului mai sunt valabile. Unii spun ca astazi celibatul are scopul de a-l elibera pe preot pentru o mai mare slujire a comunita?ii, în timp ce al?ii considera ca are un fundament mai mult istoric oi economic.


19. Nu ma intereseaza unde ma casatoresc. Familia mea ma preseaza sa ma casatoresc în Biserica Catolica. Ce ar trebui sa fac?

Dupa cum am men?ionat în raspunsurile la întrebarile 10 oi 12, într-o casatorie catolica sunt implica?i Dumnezeu, comunitatea oi cuplul însuoi. Daca nu dori?i ca Dumnezeu sau comunitatea creotina sa fie parte a casatoriei voastre, atunci de ce sa face?i o ceremonie catolica? Ar fi oarecum o ipocrizie sa sta?i în fa?a unei comunita?i oi sa va promite?i iubire oi fidelitate, daca nu crede?i în acea comunitate sau nu dori?i sprijinul acelei comunita?i. Pe de alta parte, sunt alte considerente care joaca un rol important în a dori o nunta la biserica, acestea ?inând de familie, de prieteni oi de rudele mirilor. Acest lucru trebuie sa îl discuta?i cu un preot pentru a gasi cea mai buna solu?ie.

Uneori al?i membri ai familiei recunosc semnifica?ia profunda a casatoriei în biserica, în timp ce voi poate nu sunte?i în stare sa o aprecia?i pe deplin în acest moment al vie?ii voastre. Atunci când Rebecca s-a casatorit cu Tony ea avea treizeci de ani oi, ca mul?i al?i catolici din genera?ia ei, a încetat sa mai mearga la biserica de pe la vârsta de 20 de ani. Atât parin?ii ei cât oi Tony oi parintele Daniel au încurajat ideea unei nun?i catolice oi Rebecca a acceptat-o, deoi afirma atunci ca nu conteaza pentru ea unde se casatoreote. De fapt, ea se oi gândise la o casatorie celebrata de un judecator de pace în gradina parin?ilor ei. Rebecca oi Tony s-au casatorit în biserica, celebrantul fiind parintele Daniel. Înainte de vârsta de patruzeci de ani, drumul ei spiritual a condus-o pe Rebecca înapoi într-o parohie catolica oi într-o comunitate de credin?a. Ea le mul?umeote adesea acelor persoane din via?a ei care au în?eles importan?a unei casatorii catolice. Simte ca ei "au pastrat credin?a" pentru ea pâna când a fost gata ea însaoi sa se întoarca la credin?a. Daca s-ar fi casatorit atunci cu Tony în gradina parin?ilor ei, ar fi dorit o ceremonie în biserica în acest moment al vie?ii ei. Pe lânga beneficiile spirituale, acele persoane care au pastrat credin?a pentru ea au scutit-o de cheltuiala unei a doua nun?i în biserica!

Excerpts from 101 Questions & Answers on Catholic Marriage Preparation, by Daniel Kendall, SJ and Rebecca Nappi, Copyright © 2004, Paulist Press, Inc., New York/Mahwah, N.J. Used with permission of Paulist Press.
www.paulistpress.com

traducere: Oana Capan

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/revista.asp?id=2007_02_05
Vă rugăm să respectați drepturile de autor