www.profamilia.ro /revista.asp?id=2007_02_04
 

 Revista "Familia creotina" - 02/2007 

De vorba cu... un tata oi medic  

Despre copii oi sexualitate
Familia creotina

Casatoria: Înva?aturile BisericiiCuprinsDespre imposibilitatea de a avea copii

 

În acest numar, pentru interviu ne-am adresat dr. Florin Ardelean, din Bucureoti. Are 42 de ani, este casatorit de 16 ani oi are 2 copii. A terminat specialitatea de medicina generala oi de planning familial natural la Viena. Se ocupa de 16 ani de metodele naturale, de educa?ia tinerilor pentru via?a oi familie oi se ocupa împreuna cu un grup de familii bucureotene de pregatirea pentru casatorie a logodnicilor.

- În ziua de astazi, fie ca este vorba de filme, de reclame, de reviste, de situri internet, chiar oi de afioe stradale, copiii nootri sunt bombarda?i de un puternic con?inut sexual. Cum pot parin?ii creotini sa îoi protejeze copiii de urmarile acestui asalt mediatic, fara a risca sa îi închida "într-un clopot de sticla"?

Înainte de toate ?in sa precizez ca, în ciuda unor pareri ale multora din genera?ia mea, tinerii de astazi nu sunt mai altfel decât am fost noi la vârsta lor. Au aceleaoi preocupari pentru propria cunoaotere oi identitate, pentru în?elegerea sexualita?ii lor, pentru a-oi gasi un loc în societate oi între cei din genera?ia lor. Ceea ce ne deosebeote este informa?ia primita. Noi am avut-o din foarte pu?ine surse oi mult distorsionata, de la persoana la persoana, pe când cei de astazi sunt bombarda?i de prea multe informa?ii, la rândul lor mult distorsionate pentru ca sunt prea multe oi de cele mai multe ori contradictorii.

Când în societate apare o nevoie sau se identifica o problema, ar fi riscant sa le ascunzi sau sa nu le dai curs, doar pentru ca ?ie î?i creeaza indispozi?ie! La fel oi cu cei de astazi: revistele le vor citi, filmele erotice sau porno oi le vor achizi?iona, vor discuta cu prieteni sau colegi (oi eu discutam la vârsta lor cu cei de vârsta mea), daca noi nu dialogam cu ei. Aceasta pentru ca vor sa în?eleaga ce se întâmpla cu ei.

Furtuna care se isca în pubere oricum vine. Lucruri care ieri erau trecute sub tacere, astazi nu mai po?i sa le acoperi. ai atunci trebuie sa-i explici adolescentului ce-i cu el, aoa cum pe cei mici, de exemplu, îi înve?i literele oi cifrele pentru a putea citi sau socoti. Aoadar, ?inerea sub un clopot de sticla e ca oi cum am face ordine în casa vie?ii copilului nostru, ascunzând "mizeria" (pentru ca aoa consideram noi parin?ii ca ar fi discu?ia despre sexualitate cu ei) sub pat, pâna când acolo vor aparea germenii bolii viitoare.

- Copiii ajung la o vârsta la care încep sa îoi puna întrebari legate de corpul lor, de diferen?ele dintre barba?i oi femei. Cum trebuie sa reac?ioneze parin?ii la aceste întrebari?

Sfatuiesc parin?ii sa-oi observe copiii lor (asta fac oi eu cu copiii mei) oi, de cum apar primele semne de pre-pubertate: atrac?ia pentru sexul opus, erotizarea gândirii, schimbarea vocii, accentuarea pilozita?ii, cu mult înaintea maririi sânilor la feti?e, musta?ii la baie?i, pilozita?ii pubiene oi axilare sau schimbarea vocii, sa înceapa explica?iile sau sa roage pe cineva calificat sa discute cu ei.

În aceasta situa?ie, parintele se comporta ca un profesor, iar procesul de înva?are este un succes daca elevul (copilul nostru) recunoaote autoritatea didactica oi se simte confortabil în a discuta cu profesorul sau (parintele sau) despre sine oi trairile sale. Discu?ia despre sexualitate nu este un act punctual sau ceva care în data de x la ora y ne aoezam la o masa oi o începem. Este un proces de lunga durata oi e rezultatul unei bune comunicari copil-parinte educata de foarte mic. Rog pe orice parinte sa în?eleaga ca, aoa cum copiii nootri ne câotiga în timp oi dupa multe testari încrederea, la fel oi noi suntem obliga?i sa ne câotigam autoritatea de educator în ochii lor.

Politica începerii acestor explica?ii la vârste fragede cu venirea berzei care a lasat în casa noastra copilul sper ca ne e clar tuturora acum ca e falimentara. So?ia mea a gasit o buna modalitate, cumparând un Larousse pentru copii, otiind ca ai nootri sunt foarte curiooi oi vor sa vada cât mai multe imagini interesante pentru ei. Acolo aparea oi un uter în sec?iune cu descrierea a 2 gemeni. De aici a pornit discu?ia despre gemeni, copiii din burtica mamei oi naoterea lor.

Mai târziu, am continuat cu diferen?a dintre baie?i oi feti?e. Pâna când apar în mod natural semnele de erotizare a copilului nostru trebuie sa raspundem fara ocoliouri la întrebarile lor, pentru ca altfel le pierdem încrederea oi ei se vor interesa în alta parte, nemaiavând controlul calita?ii informa?iei primite.

Biserica Catolica vorbeote de paternitate / maternitate responsabila ca o obliga?ie a calita?ii de parinte. Mul?i cred ca aceasta este doar o alta defini?ie a planning-ului familial natural. De multa vreme încerc sa explic ca este un concept mult mai complex, în care parin?ii creotini au obliga?ia sa fie parin?i buni oi responsabili de dinainte de concep?ie oi pâna la majorat. Una dintre obliga?iile de mare importan?a este sa nu abdice de la calitatea de profesor care îoi înva?a elevul despre sexualitatea lui.

- În familiile cu mai mul?i copii, de diferite sexe, dar chiar oi în cele cu un copil, apare inerent problema pudorii: în rela?ia dintre copii, respectiv în rela?ia dintre parin?i oi copii. Care este sfatul Dvs?

Cuvântul cheie este balan?a (echilibru). Trebuie pus în balan?a gestul (ac?iunea) plecat dintr-un scop oi rezultatul ob?inut. În cazul nostru scopul este în?elegerea de cât mai mic a faptului ca sexualitatea noastra este un dat normal oi are diferen?e între masculin oi feminin. Gesturile (ac?iunile) pe care le facem trebuie sa urmareasca scopul, astfel ca rezultatele sa fie corespunzatoare: copilul sa fie informat, sa în?eleaga tot timpul ce se întâmpla cu el oi sa aiba o imagine buna oi completa despre sexualitatea lui corespunzator în?elegerii sale oi vârstei pe care o are.

Când apar semne de erotizare copilul trebuie sa le în?eleaga oi sa oi le însuoeasca ca ceva natural (sa nu-i para rau ca nu mai e copil oi ca el creote). Prea mare pudicitate strica, prea pu?ina iaraoi strica. Aoadar, trebuie sa punem în balan?a care din gesturile noastre (dezbracatul sau nuditatea în fa?a copiilor, baia împreuna cu ei, spalarea lui - nu cred ca exista vreun copil caruia sa nu îi placa sa fie spalat de parin?i când este mic - mai ales în zonele genitale etc.) sunt utile pentru în?elegere oi care creeaza tulburare în copil / puber / adolescent. Practic, sa-i acordam copilului nostru vârsta oi preocuparile / percep?ia despre sine pe care le are.

Ca sa fiu mai precis, e greu de crezut ca mai este cazul sa ne spalam noi copii, sa nu faca baie singuri ori sa mai "evoluam" dezbraca?i în fa?a lor dupa o anumita vârsta (9-12 ani). Mesajul meu este sa ne observam copiii cât mai bine oi fara sa-i sufocam cu aten?ia noastra, acordându-le încrederea pe care oi-au câotigat-o în ochii nootri. Dar oi noi sa ne ridicam la înal?imea aoteptarilor lor. Ferice de parin?ii cu care copiii lor adolescentini îoi mai doresc sa petreaca timpul liber sau vacan?ele oi nu se simt ca într-o perioada de peniten?a!

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/revista.asp?id=2007_02_04
Vă rugăm să respectați drepturile de autor