www.profamilia.ro /revista.asp?id=2006_08_09
 

 Revista "Familia creotina" - 08/2006 

Cultura  

Cer albastru oi stele în Gradina Maicii Domnului
Maria Go?ia

CuprinsWinnetou cenzurat

 

Un steag frumos, steagul european, nu-i aoa? Uneori banalizat de arborarea lui la fiecare felinar stradal oi (nu numai) de aceea încarcat de multa murdarie a circula?iei cotidiene, atrage iaraoi privirile. Ochiul se învioreaza parca din nou oi împreuna cu el, macar o farâma din speran?ele noastre de înnoire, la mult aoteptata întâlnire cu momentul aderarii la Uniune: câte nadejdi de bine nu se leaga de albastrul lui viu oi înstelat!?

Cele douasprezece stele prinse cununa pe un fundal de simplu senin îndreapta gândul creotinului spre stelele care o împodobesc pe Femeia din Apocalipsa (cap.12): "Un semn mare? se va ivi pe cer, o femeie înveomântata în raze de soare, cu luna sub talpi, încununata de douasprezece stele", întocmai cum a fost oi pentru cei care au vazut macheta stindardului adoptata acum 52 de ani. Dar imaginea coincide oi cu aceea a Maicii Domnului aparuta unui pastor mexican la Guadelupa oi cu cea dupa care a fost lucrata Medalia Miraculoasa în 1832, în urma apari?iei Preacuratei cu care fusese binecuvântata Catherine Labouré în 27 noiembrie 1832. (Se otie ca aceasta medalie este cea mai raspândita din lume: mai mult de un miliard de exemplare au fost distribuite de la moartea vizionarei în 1876 oi de atunci, în fiecare an, alte zeci de milioane). Puntea peste timpuri, continente oi culturi este sus?inuta oi de data la care a fost adoptat drapelul european: 8 decembrie, sarbatoarea Neprihanitei Zamisliri a Sfintei Fecioare.

Iata ce relateaza un martor de solida credibilitate despre cele petrecute la Consiliul Europei la acea memorabila data, oi anume directorul serviciului de presa al acestui for, Paul. M. Lévy, profesor la universitatea Catolica din Louvain. De la început, profesorul belgian a fost de parere ca albastrul se potriveote cel mai bine continentului european, fiind un semn al speran?ei, dupa cum o otiu atât de bine poe?ii oi totodata, simbolul Europei pentru japonezi; mai mult, 12 este cifra deplinata?ii. Toate acestea coincideau cu simbolurile Preacuratei, Fecioara Maria, Maica Domnului oi a oamenilor..., de ce nu oi Maica Europei?! Paul. M. Lévy a împartaoit ideea desenatorului oi pictorului strassbourghez Heitz oi aoa a aparut actualul drapel al Europei. Desigur, în discu?iile care s-au purtat între deciden?i nu a fost vorba despre Sfânta Fecioara. Preacurata, deoi puternic prezenta în inimile multor participan?i, a ramas discreta ca întotdeauna. A fost multa nedumerire, bunaoara, în legatura cu numarul stelelor, caci se banuia referirea la numarul statelor membre ale Uniunii, atunci 13-14. Nu se va ajunge, ca în cazul Statelor Unite, la repetata modificare a drapelului, o data cu aderarea altor ?ari? De aceea a triumfat cifra 12, simbolul plenitudinii. ai-a ca o confirmare surâzatoare venita de Sus, adoptarea drapelului o data cu încheierea lucrarilor Consiliului cu o zi mai devreme decât fusese planificat, tocmai în ziua de 8, când creotinatatea apuseana o sarbatoreote pe Maria, Zamislirea ei fara pacatul stramooesc...! Date arhiva, amintiri, curiozita?i, coinciden?e?

Albastrul Fecioarei Maria îi face pe mul?i europeni, iar dintre ei oi pe destui români care se reclama mai ales moderni oi lumina?i oi ciudat de rar creotini, sa vada roou sau sa se ruoineze de o asemenea apropiere. Totuoi, daca Imnul Europei este oda Bucuriei, iar Beethoven face cinste Europei, fara sa oocheze pe nimeni, de ce n-ar onora-o aceasta egida materna, mult mai discreta oi mai pacifica, a Mariei? - se întreba Parintele R. Laurentin (Maîtrises, 79, dec. 1989). Apoi continua: "Trei papi au pus de oapte ori în mâinile Fecioarei Maria soarta Europei, pentru ca aceasta lume pacatoasa sa fie consacrata lui Dumnezeu, fara ca acest lucru sa iote furtuna. Europa i-a fost încredin?ata spontan pe o alta cale, estetica oi simbolica. Ne putem bucura fara zarva, invocând-o dupa vechea formula a tradi?iei creotine: "Adu-?i aminte, preablânda Fecioara Marie, ca nu s-a auzit niciodata sa fi fost parasit cel ce a alergat sub ocrotirea ta" E o veche experien?a, niciodata dezmin?ita, straina triumfalismului oi astazi necunoscuta.

Fie ca Europa sa beneficieze de aceasta ocrotire iubitoare oi impalpabila pe care o proclama cununa de douasprezece stele pe fond albastru adoptata în 8 decembrie 1955 ca steag al Europei!" Câte mame nu s-au rugat de-a lungul anilor de prigoana în taina casei lor cu Rozariul în mâna pentru ca Maicu?a sa nu-i lase pe ai ei sa piara pe cale, de câte ori nu i-a încredin?at lacrimilor sale, ca sa iasa la liman... La ele ma gândesc în aceste zile de nou început pentru ?ara noastra. Cu ele sa aducem în ziua de azi ceea ce ne-au înva?at abia ooptit în vremea de restriote: "Sub steagul tau, Marie, voiooi ne înrolam...".

Lumea vorbeote despre locuri de munca oi salarii mai bune, despre corectitudinea administra?iei oi onestitatea politicienilor, toate speran?e legitime, dar putem avea cu adevarat speran?a daca o lasam pe Preacurata sa ne deschida fiecaruia Cerul. Aoa cum fiecare dintre noi am sim?it Revolu?ia ca pe o clipa hotarâtoare pentru via?a noastra oi ne-am promis sa fim al?ii, mai cura?i oi mai buni, sa ne smulgem iaraoi din marasm, sa cautam la Maria mâna de ajutor pentru a cere înca o clipa de har. Un nou început nu este posibil, nu este autentic, fara sa fie se întemeieze pe o alegere spirituala. România poate fi gradina dorita de Isus oi Europa are nevoie de fiecare din florile ei.

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/revista.asp?id=2006_08_09
Vă rugăm să respectați drepturile de autor