www.profamilia.ro /revista.asp?id=2006_07_01
 

 Revista "Familia crestina" - 07/2006 

Editorial  

Din nou împreuna!
Marina Fara

Prezenta familiei în "arhitectura" vârstelorCuprins

 

Editia de fata a revistei noastre are un caracter special: ea recapituleaza si prezinta sub forma de concluzie câteva idei si evenimente care s-au aflat în centrul opiniei publice de-a lungul acestui an, cu precadere în a doua sa jumatate. Este firesc sa fie astfel, caci ne apropiem de sfârsitul anului - cu obisnuitul sau bilant. Pe de alta parte, trebuie sa va explicam, dragii nostri cititori, motivele întârzierii acestei reviste, iesirii din fluxul ei curent. Exista mai multe motive, dintre care cele mai importante sunt legate de o defectiune de ordin tehnic, în serverul agentiei noastre si de o reorganizare a programului nostru redactional.

Dintre evenimentele cu mare încarcatura de sensuri ale anului ce se încheie, am ales Întâlnirea Mondiala a Familiilor cu Sfântul Parinte Papa, care a avut loc în luna iulie la Valencia. Tema principala a acestei Întâlniri s-a referit la transmiterea credintei în familie, dar subiectele dezbatute, experientele traite, schimburile care au avut loc, concluziile, sunt de o anvergura impresionanta si-i ofera familiei de azi substanta unei reconfortari atât de necesare.

Temele "toamnei" figureaza de asemenea în editia de fata a revistei noastre. Dincolo de aceste subiecte legate de evenimente si de anotimpuri, persista spiritul care însoteste permanent orice experienta de familie: iubirea creativa si creatoare, în multiplele ei dimensiuni, de la cea sublima, a cooperarii cu divinitatea în aducerea pe lume si custodierea vietii si pâna la imaginatia zilnica ce închipuie si practica în cadrul familiei, felurite modalitati de solutionare a problemelor si de convietuire optima. Este o creatie continua, care lasa în urma o opera bine conturata, o prezenta în contemporaneitate si o urma în istorie. O opera de civilizatie: "civilizatia iubirii", mai necesara astazi ca oricând. Si tocmai datorita capacitatii sale de a produce si de a promova aceasta opera de iubire - prin propria ei esenta - familia traditionala devine un protagonist de mare actualitate, oricât de mult ar fi atacata.

Dincolo de presiuni ideologice de tot felul, care impun stiluri de viata contrare si nefavorabile familiei traditionale, crizele numeroase cu care se confrunta lumea actuala îsi gasesc solutia tot prin resursele familiei traditionale, tot prin setul sau de valori.

La mare pret sunt "drepturile" umane, proclamate - si totusi atât de putin aparate, daca ar fi sa ne gândim doar la cel primordial, dreptul la viata - dar despre îndatoriri nu se vorbeste aproape deloc. Lucru esential, caci marile crize si confuzii se datoreaza de cele mai multe ori tocmai eludarii îndatoririlor cuvenite si responsabilizarii. Responsabilizarea si deprinderea propriilor îndatoriri fac parte din recuzita educativa a familiei.

Se vorbeste astazi despre "noi drepturi", care însa, în mod paradoxal, contravin propriilor declaratii ale Natiunilor Unite: dreptul la o moarte demna, dreptul la avort, dreptul de a "fabrica" un copil, fara nicio restrictie etc. Un drept nu poate exista pe baza unei nedreptati. Daca se vorbeste de "dreptul" unui pacient la "moarte demna" si nu i se recunoaste în acelasi timp dreptul de a recunoaste valoarea propriei sale vieti si de a cunoaste posibilitatile îngrijirii paliative, de exemplu, eutanasia devine o practica a mortii discretionare.

Sau, daca se vorbeste despre "dreptul" mamei de a avorta copilul este încalcat dreptul copilului la viata. Frecvent se vorbeste despre "dreptul" adultilor de a avea un copil, fara a se privi dreptul copilului la o familie demna.

Sau, daca un program de educatie scolara a "sanatatii reproductive" (care educa de fapt copiii din frageda vârsta la pornografie), nu respecta dreptul la consimtamânt din partea familiei, este încalcat astfel dreptul parintilor de a-si exercita îndatorirea si raspunderea lor educativa.

Si exemplele ar putea continua, culese la tot pasul dintr-o societate care traverseaza o reala si dramatica criza: aceea a familiilor fara copii si a copiilor fara familii. De exemplu, despre copiii ai caror parinti desi traiesc sunt absenti, se spune ca sunt orfani cu parinti în viata. Este impresionant sa observam ca acesti noi "orfani" sunt atât de numerosi, pentru simplul fapt ca au încetat sa mai fie o prioritate pentru parinti!

Dar exista si atâtea semne de speranta! Atâtea familii armonioase, atâtea familii care se responsabilizeaza si se solidarizeaza. Despre acestea ne propunem sa va vorbim în continuare, pentru ca ele sunt cu adevarat o binecuvântare si pentru ca experienta lor de iubire are darul sa rodeasca si sa aduca solutii.

Si tot acest orizont de speranta are o intensitate speciala acum, la început de Advent, de pregatire spirituala pentru Nasterea Domnului, sarbatoare a familiei si a celui mai mare dar de iubire primit de la Dumnezeu, care a venit printre noi în chip de prunc, într-o familie.

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/revista.asp?id=2006_07_01
Vă rugăm să respectați drepturile de autor