www.profamilia.ro /revista.asp?id=2005_01_12
 

 Revista "Familia crestina" - 01/2005 

TEMELII TIMPURII ALE FIDELITATII
Maria Gotia

Ingrediente pentru o iubire fidelaCuprinsCea de-a treia dorinta

 

  1. Ajutati-i pe copii sa-si dezvolte vointa, rabdarea si staruinta si sa duca la bun sfârsit lucrul început; sa-si depaseasca tendinta de superficialitate, dorinta de a sari de la una la alta. Aceasta temeinicie va marca si relatiile cu persoanele din viata lor de adulti.

  2. Învatati-i pe copii de mici valoarea cuvântului dat, a onoarei, si vor avea doua arme eficiente la îndemâna atunci când vor fi ispititi de infidelitate.

  3. Mai ales în familiile cu un singur copil, dar si în cele cu mai multi, parintii constata ca apare individualismul, tendinta de a nu tine cont decât de propriile dorinte si interese, pe care copilul si le vrea satisfacute imediat.

    Societatea si cultura contemporana sunt orientate mai mult spre individ decât spre familie si comunitate, si mai mult spre stoarcerea clipei de maximum de placere ce poate fi obtinut decât spre un plan de viata generos si cu simt de raspundere, asa ca nu de aici va afla copilul sa tina cont de nevoile si dorintele celorlalti, sa vrea binele acestora în aceeasi masura în care îsi vrea propriul bine, sa aiba rabdare si sa se stapâneasca. Acestea trebuie învatate acasa, pentru ca apoi sa aiba sansa de a-si construi armonia în propria familie, în loc sa nu-i pese de celalalt si sa-si caute satisfacerea dorintelor cu orice pret, chiar în afara familiei sau cu sacrificarea binelui acesteia.

    În favoarea individualismului lucreaza excesul de cadouri, de laude, flatarea, tolerarea lipsei de respect fata de adultii din familie sau din afara ei. Acestea vor creste odata cu copilul, si în noua lui familie, daca nu va fi tratat la fel, îsi va cauta repede rasfatul în alta parte, unde va beneficia de satisfacerea acestor nevoi aberante, fara sa-si asume nici o raspundere fata de binele altuia.

  4. Pudoarea fireasca si decenta în îmbracaminte si atitudine, cultivate de la cele mai mici vârste, în primul rând prin exemplul parintilor, sunt alte arme foarte bune cu care îi puteti înzestra pe copii "din mers" pentru vremea când vor resimti mai tulburator presiunea comportamentelor provocatoare de la tot pasul.

    Tot "din mers" si tot prin propriul exemplu mai întâi, formati-le reflexul de a-si întoarce privirea de la ceea ce este necuviincios, de a schimba canalul de televiziune daca imaginile, limbajul sau mesajul ranesc curatia, de a parasi un grup în care se vorbeste desantat, de a nu accepta glumele în doi peri etc. Mai mult, rostiti câteva cuvinte prin care va motivati purtarea: "Este îmbracata necuviincios", "E prea dezbracata", "Vorbeste murdar", "Asa fac desfrânatii / desfrânatele", "Daca se poarta asa, îi face si pe ceilalti sa se poarte la fel", "Sunt gesturi urâte" etc.

    Copilul sa aiba în schimb în familie exemplul manifestarilor constante, delicate, de tandrete dintre parinti, ceea ce îl va învata ca exista nenumarate feluri frumoase de a-ti exprima dragostea fata de cineva, pe lânga expresia sexuala a acesteia. Ca adult, va sti sa primeasca semnele de dragoste si sa le daruiasca si nu va fi frustrat de absenta acestui element de nelipsit, dupa care sa tânjeasca si poate sa-l caute în afara familiei. Va sti sa pretuiasca timpul petrecut cu cineva pentru a-l cunoaste tot mai bine, pentru a-i cunoaste mintea si inima si pentru a creste treptat în intimitate fizica, în opozitie cu supunerea oarba la dorintele sexuale, propovaduita astazi, care elimina din start sansele cunoasterii reciproce. Fara aceasta însa, nu exista prietenia fara de care fidelitatea ramâne doar înfrânare si nu constructie comuna a celor doi soti, trupeasca si sufleteasca.

    Copilul intuieste înca de mic faptul ca parintii au o viata numai a lor, intima, fie si numai dupa faptul ca au camera separata si pat separat. Aceasta separare - chiar în spatiu - a vietii conjugale de restul vietii de familie le spune copiilor ca relatia dintre mama si tata este unica, cu totul deosebita de orice alta relatie si nu priveste pe nimeni altcineva, ceea ce reprezinta o piatra solida în constructia fidelitatii sale de adult.

  5. Stimulati-le copiilor dorinta de a aborda problemele cu care se confrunta si de a cauta solutii, sustinându-le curajul, atunci când ar vrea sa fuga de dificultati. În timp si cu ajutorul dumneavoastra, îsi vor da seama ca situatiile se schimba în bine, iar oamenii devin mai buni dupa ce lupta cu greutatile, dupa ce gasesc solutii pentru a se pune de acord etc. Aratati-le, în contrast, ce paguboasa e alternativa: închiderea în sine, cearta, indiferenta, raceala, evadarea...

    Pe lânga propriile experiente de viata, si cele reflectate în filme sau carti pot prilejui mici dezbateri în familie, ajutate de întrebari despre urmarile faptelor personajelor asupra vietii lor si a celor din jur, de aprecierea unor solutii drept bune sau slabe, de propunerea altor solutii, mai fericite, si de anticiparea efectelor lor. Modelele frumoase de fidelitate sunt mai graitoare decât exemplele negative, de infidelitate, deoarece fac dovada ca "se poate, chiar si în lumea de astazi!"

  6. Trecând peste o anumita stânjeneala sau frica de a nu fi judecati de copii, parintii pot valorifica spre învatatura chiar si unele greutati din viata lor de cuplu, mai ales daca copiii vor întelege efortul pe care îl fac parintii pentru a se întelege, micile sau mai marile sacrificii îmbratisate din dragoste, pentru unitatea familiei. Demonstrarea pe viu a faptului ca blândetea, generozitatea, rabdarea, inima curata, cautarea celor spirituale si a pacii îi fac într-adevar fericiti pe oameni, dupa cuvântul Evangheliei, caci îsi împlinesc astfel conditia de fii ai lui Dumnezeu, în comuniune cu El, este cea mai eficienta pedagogie a fidelitatii.

    De cele mai multe ori este vorba de marturia fidelitatii de toate zilele, de la munca pentru câstigarea pâinii familiei la truda în bucatarie, de la îngrijirea reciproca la menajarea slabiciunilor si întarirea reciproca în bine, de la constiinciozitatea lucrului facut bine si la timp la dorinta de împartasire a toate, fidelitate în lucrurile marunte, de refacut mereu, cu munca, si pe care se bazeaza fidelitatea în momentele de rascruce.

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/revista.asp?id=2005_01_12
Vă rugăm să respectați drepturile de autor