www.profamilia.ro /revista.asp?id=2004_07_07
 

 Revista "Familia creotina" - 07/2004 

FIECARE FAMILIE DEVINE O EVANGHELIE
Familii bucureotene

Traditii si obiceiuri de CraciunCuprinsMiracolul vietii nenascute

 

Pare un titlu patetic, dar dupa o minunata aprofundare a misterului pe care îl traim noi, sotii, din momentul casatoriei, permanent în viata noastra si a familiei noastre împreuna cu celelalte rude, apoi îmbogatita de noi însine prin copiii pe care îi aducem pe lume, este o descoperire facuta cu uimire si bucurie, în convorbirile cu prietenul spiritual.

Întâlnirea noastra cu un astfel de prieten al familiei si al familiilor concrete, care vin în afluenta din ce în ce mai mare în parohia sa din Italia, a fost revelatoare pentru... ceea ce suntem noi ca familie.

Parintele Giorgio Mazzanti, care este si paroh si profesor la universitati din Roma si Florenta, ajutându-ne sa contemplam resursele divine ale propriei noastre familii, ai carei protagonisti suntem noi însine, a facut acest lucru printr-o confesiune personala. Invitat la Bucuresti de Pr. Fabian Mariut, discipolul sau, care conduce aici pastorala familiei, nu ne-a tinut niste simple conferinte. Noi, familiile prezente, am perceput cuvintele lui mai degraba ca pe o confesiune, ca pe un gest de iubire si chiar recunostinta catre familii, pornind de la faptul ca unirea dintre barbat si femeie în sacramentul casatoriei oglindeste relatia de iubire a lui Cristos cu Biserica Sa. Îndrumându-le si cautând sa le ajute sa descopere - parafrazându-l pe Sf. Paul din Scrisoarea catre credinciosii din Efes - cât de mare este misterul legaturii lor - preotul italian ne-a aratat cum a putut contempla o nebanuita bogatie spirituala, caile divine si ipostazele unui bine care este cu adevarat speranta umanitatii.

Am înteles, astfel, cum a devenit si cum este don Giorgio prieten al familiilor. Din punctul lui de vedere, parohia - acesta fiind spatiul de întâlnire - este configurata de prietenii. Cuvântul acesta spune totul - defineste si parohia, ca loc predilect de întâlnire a familiilor, dar si sentimentul care se traieste aici. Ne-a marturisit ca tocmai familiile l-au facut sa descopere acest lucru, la capatul unei zile grele. Mai multe familii se grabisera sa vina în ajutorul unui accidentat, l-au dus la spital, au stat acolo mai toata ziua, iar seara, emotia care le stapânise era atât de puternica, încât s-au întors împreuna la parohie si nu se îndurau sa se desparta, ramânând acolo pâna târziu. Era un precedent pe care parohul s-a gândit sa-l puna în valoare pentru tot ce înseamna solidaritate, încredere, ajutor adevarat, sfat util si corect, crestere umana, pe scurt: prietenie.

Dincolo de orice prietenie exista o realitate spirituala, vazuta sau nevazuta de cei în cauza. Unora poate le place sa spuna: orice prietenie îsi are îngerul sau. Dar aceasta realitate spirituala este - am putut observa din cuvintele lui Giorgio Mazzanti - deloc teoretica, deloc dogmatica, ci mai intensa si mai puternica, mai frumoasa si exaltanta decât orice realitate.

* * *

Scurta meditatie de Craciun.
Nasterea noastra

"Când Dumnezeu te pune în viata (expresia italiana in vita),
de fapt te in-vita la nunta"

Pe acest adevar s-a bazat conferinta parintelui Mazzanti. Pornind de la faptul ca Biblia vorbeste la început si la sfârsit de câte un cuplu: Adam si Eva (în Geneza), Mielul si Mireasa sa (în Apocalipsa), el ne-a vorbit despre ipostazele permanentei aliante sponsale pe care Dumnezeu o face cu umanitatea, ultimul orizont al misterului nuptial fiind misterul Sfintei Treimi. Izvorâti din misterul nuptial - icoana a lui Dumnezeu, barbatul si femeia au fost creati pentru a se împlini, daruindu-se unul altuia în circularitatea iubirii. Ei sunt astfel, împreuna cu iubirea care îi leaga - dans împreuna - icoana a lui Dumnezeu, caci Dumnezeu nu este o realitate solitara, ci Treime de Persoane care ies din sine pentru a se darui.

Între începuturile evocate de Geneza, din gradina Edenului, si sfârsitul timpurilor încununat de Nunta Mielului (Cristos cu Mireasa sa, Biserica), se afla istoria pe care o traim, si felul în care întelegem sa o traim da sens vietii noastre. Familia este un spatiu si o stare de viata în care noi însine putem întelege si împlini în mod excelent aceste sensuri. A fi familie, a face familie înseamna mai mult decât se poate imagina, înseamna a descoperi mereu noi resurse ale acestui mister.

Gândindu-ne, de exemplu, la sarbatoarea Craciunului, nu putem sa nu aprofundam bucuria nasterii. Si vorbind despre aducerea pe lume a copiilor, invitatul nostru ne-a întrebat: primul vostru copil este si prima voastra nastere?

Aceeasi nedumerire pe care o simtiti, dragi prieteni cititori, am încercat-o si noi.

Iata raspunsul:

Tu, draga sotie, primul copil pe care îl "nasti" este sotul tau... Tu, draga sotule, primul copil pe care îl "nasti" este sotia ta...

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/revista.asp?id=2004_07_07
Vă rugăm să respectați drepturile de autor