
Recenzii filme
Visul Cassandrei (2007)
Cassandra's Dream
Reclame comerciale
Recenzie Cel de-al treilea film al lui Woody Allen filmat în Londra, urmând excelentei drame "Match Point" si comediei cu mister "Bomba zilei", este mai apropiat de primul dar mai putin convingator. "Visul Casandrei" prezinta o poveste interesanta dar în cele din urma slabuta despre doi frati aflati în nevoi financiare - managerul de restaurant Ian (Ewan McGregor) si mecanicul de masini de sport Terry (Colin Farrell) - carora bogatul dar dubiosului unchi Howard (Tom Wilkinson), venit din Los Angeles, le cere sa îi ucida un partener de afaceri.
Ambii frati au nevoie de bani - Ian pentru a o impresiona pe Angela (Hayley Atwell), o actrita pe care a facut-o sa creada despre el mai mult decât e real, iar Terry pentru a-si plati o imensa datorie de la jocurile de noroc. În ciuda minusurilor fiecaruia, cei doi dau de înteles ca ar avea bun simt si ca pentru ei o crima este, într-o prima etapa cel putin, o aberatie. Jocul lor este excelent. În ciuda lipsei de asemanare între ei, sunt foarte credibili ca frati. Claire Higgins si John Benfield sunt de asemenea potriviti în rolul lor de parinti din clasa mijlocie. Dar scenariului hitchcockian al lui Allen îi lipseste sclipirea de geniu si nu are suficienta substanta. Stilul a la Hitchcock este însa respectat prin prezentarea celor mai violente momente într-un mod foarte discret, în afara camerei adesea.
Aura de tragedie greaca sugerata de titlul filmului (care e numele iahtului pe care cei doi frati îl cumpara la începutul filmului, din banii câstigati de Terry la o cursa de câini) si sentimentul de spaima ce pluteste deasupra fiecarui personaj, sunt mult mai slabe decât în oricare altul dintre filmele actuale despre crime comise de frati, precum net superiorul "Înainte sa afle diavolul ca ai murit". Cât priveste viziunea nihilista a lui Allen, sentimentul ca viata înseamna ocazii aleatoare, începe sa oboseasca. Terry contrabalanseaza aceasta viziune revelând o constiinta ("avem mereu de ales"), oricât de torturata ar fi ea, si un simt moral al încalcarii "legii lui Dumnezeu". Coloana sonora compusa de Philip Glass subliniaza atmosfera sinistra.
Filmul contine o crima neprezentata direct, o violenta scurta, multe conversatii cu blasfemii, referinte la droguri, relatii non-maritale. Biroul pentru Film al Conferintei Episcopilor Catolici Americani clasifica filmul cu A-III - adica pentru adulti. Asociatia Americana pentru Filme îl clasifica cu AP-13 - adica se recomanda acordul parintilor, fiind interzis celor sub 13 ani.
|