www.profamilia.ro /meditatii.asp?reflectia=76
 
 MEDITATII 

Reflectia saptamânii

Inapoi la cuprins

Legenda codrului...
- 18 august 2005 -

În plin august, într-o zi cu soare cuminte si hoinare adieri de vânt m-am asezat pentru a scrie aceste rânduri în fata unui computer în Blaj, în Institut, la zece metri de Catedrala, la o suta de stejarul lui Iancu, la o mie de ipoteza de a pleca si eu câteva zile într-un sejur estival, fiind prins de diferite probleme, care totusi nu reusesc sa-mi umbreasca experienta vietii spirituale, entuziaste, misterioase si fascinante atât de aproape de aceste locuri încarcate de istorie si importanta pentru Biserica.

Un taximetrist mi-a depanat incredibila poveste a unei familii, care din motive materiale nu a reusit sa plece în concediu desi anuntase pe toata lumea ca pleaca în Grecia la mare... s-au închis în apartament, traindu-si cele zece zile de mare în tacere, separati din vanitate sociala de restul lumii. Doar noaptea, pe la ora doua, chemau taxiul pentru a se plimba si a-si face cumparaturile în secret pe la magazinele non-stop...

Unii oameni în schimb nici macar nu mai au unde sa-si ascunda frustrarile din cauza inundatiilor care le-au maturat agoniseala de o viata.

Tema foarte serioasa si dramatica care a traversat de-a lungul verii gândurile oricarui român este cea a inundatiilor... Specialistii pun pe seama exploatarii padurilor si a naturii în general facilitarea acestor dezechilibre ecologice cu care, din pacate, începem sa ne obisnuim. În acest context, eco-gândirea Bisericii ar trebui pusa în fata constiintei fiecarei persoane. Papa Ioan Paul al II-lea, sensibil la toate aspectele naturii pe care o iubea atât de mult (cine nu îsi aminteste fotografiile Papei în mijlocul naturii?), s-a exprimat de sute de ori în acest sens. Contemplatia si admiratia naturii ne apropie mai mult de Dumnezeu Creatorul, sublinia Papa.

Cu toate acestea înca de la începuturile pontificatului a realizat pericolele asupra planetei... Omul de azi este amenintat de ceea ce produce, de rezultatul muncii mâinilor lui sau mai mult de munca intelectului sau, de tendintele vointei, scria în enciclica Redemptoris Mater. Cu el, Biserica a trecut de la vechea conceptie medievala a omului care subjuga si stapânea pamântul, care putea face orice cu natura pentru a-si atinge scopul, la o mai dreapta viziune a omului chemat sa pazeasca si sa conserve gradina Edenului pentru a garanta viitorul celorlalte generatii. Fiti pazitorii Pamântului!!!, pazitorii nu distrug, striga el austriecilor într-un discurs în 1988.

O legenda a codrului paradoxal exprima angajamentul fata de natura, într-un alt registru... Vara aceasta am revazut oraselul unde m-am nascut... Urmând cursul râului Valea Morilor am ajuns la casa bunicii... Mai sus, se afla satul Vîltori, de unde începe nesfârsit muntele, unde adesea rataceam, la cules de zmeura sau asa, pur si simplu, din dragoste de peripetii... Am gasit într-o vara o poienita în care rasarea o casa mica, parca picata dintr-o carte de basme, unde fiecare proportie avea gratia sa. Pe un scaun care se legana am vazut un batrânel senin ce pufaia dintr-o pipa eleganta, si a carui privire scânteietoare invita la dialog.

L-am întrebat de când sta acolo... "De când aveam 25 de ani", mi-a raspuns jovial... "Am facut Facultatea de Fizica la Bucuresti, dar nu m-am acomodat cu viata în orase, departe de natura... Am trecut prin acest loc pustiu din întâmplare si m-am hotarât sa traiesc aici, sa pescuiesc pastravi si sa traiesc."

Esti norocos cu un codru asa minunat... "Stii, de fapt, când am venit, nu era nimic aici... dar înca din prima zi, în loc sa arunc semintele oricarui fruct as fi mâncat, le-am îngropat în pamânt. Când am construit cabana, am adus câtiva saci cu seminte si în fiecare zi am semanat zece. De atunci au trecut 60 de ani... fa un calcul... 3.000 de seminte pe an..."

Am înmultit în minte si rezultau circa 180.000 de seminte... Si de atâtia ani nu ai vorbit cu nimeni? am întrebat... "Hmmm, acum câteva luni a ajuns aici un padurar. Înainte de a pleca, mi-a strigat cu asprime: Ai grija mosneagule, sa nu aprinzi padurea!!!"

pr. Sorin Hagi
sorinews.blogspot.com

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/meditatii.asp?reflectia=76
Vă rugăm să respectați drepturile de autor