www.profamilia.ro /meditatii.asp?reflectia=39
 
 MEDITATII 

Reflectia saptamânii

Inapoi la cuprins

Nu sunt doi la fel
- 2 decembrie 2004 -

Saptamâna trecuta am trecut cu trenul de pe-o parte pe alta a muntilor. Desi noapte, zapada dadea o lumina nepamânteasca peisajului, care parea rupt dintr-un basm. Din cauza ninsorii geamul s-a acoperit rapid, iar mai apoi m-a furat somnul... Înainte mi-am amintit însa de o poveste.

* * *

Într-o luna de iarna a unui an din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, într-o ferma dintr-un mic orasel american se nastea un baietel. Aflat mai tot timpul în contact cu natura, baiatul a ajuns sa o iubeasca si sa fie incitat de misterele ei. Si dintre toate, cel mai mult îl fascinau fulgii de nea. La 15 ani, el a primit de la mama lui un microscop. Atunci a început sa priveasca fulgii de nea la microscop. Impresionat de modelele lor, a încercat sa îi deseneze, dar se topeau pâna sa reuseasca sa traseze pe hârtie câteva linii. Frustrat, inventivul baiat a cautat o solutie, îndreptându-si atentia spre fotografie. Dar la sfârsit de secol XIX sa ai un aparat foto era aproape un lux. Tatal lui nu-i accepta astfel de "toane". Si totusi, cu ajutorul mamei sale, baiatul si-a convins tatal, si la 17 ani a primit un astfel de aparat.

Eforturile lui au continuat: parea imposibil sa fotografiezi fulgi de zapada! Dupa doi ani de încercari repetate, în iarna în care împlinea 19 ani, el a reusit imposibilul: combinând aparatul foto cu microscopul a facut prima fotografie a unui fulg. Si-a continuat aceasta pasiune pentru tot restul vietii. A fotografiat peste 5.000 de fulgi, demonstrând ceea ce o vorba spune: "nu sunt doi fulgi la fel". Baiatul de la ferma a ajuns inventatorul metodei de fotografiere a cristalelor de zapada; tehnica sa, îmbunatatita cu trecerea anilor, a fost preluata de diferite universitati si institute de cercetare; articole scrise de el au aparut în publicatii prestigioase; iar înainte de a muri a avut ocazia sa îsi vada tiparita o carte-album, cu fotografiile a peste 2.400 de fulgi de nea.

Nu este vorba de o fictiune, ci de o poveste adevarata, iar personajul ei central este Wilson Bentley (1856-1931), zis "Fulgul".

* * *

Uitându-ma la câteva dintre fotografiile facute de Bentley, am ramas impresionat de frumusetea fulgilor de nea, de complexitatea lor, de modelele geometrice incredibile. Ce minunatii se topesc adesea pe hainele noastre, ori în mâinile noastre, fara sa stim! Dar m-a impresionat de asemenea fervoarea acestui om de a-si urma un ideal. O pasiune din copilarie i s-a transformat într-o activitate de-o viata. Desi considerat de multi un nebun, el a avut o sensibilitate extraordinara, ce a rezonat la o frumusete pe care o descoperise, si pe care dorea sa o împartaseasca lumii. O frumusete cu mii de fete, niciodata repetându-se.

În creatie de fapt nu vom gasi repetitii: nici doi copaci perfect identici, nici doua lacuri perfect identice... Iar regula se confirma si în cazul oamenilor, între care nu vom gasi doi perfect identici, nici chiar daca sunt gemeni univitelini. Si daca la complexitatea unui organism ne asteptam la diversitate, la simplitatea fulgilor bogatia formelor si matematica lor sunt cu adevarat uimitoare. Dar si fulgii, si copacii, si trupurile sunt realitati efemere care, mai devreme sau mai târziu, se topesc... Spre deosebire de suflete.

Rememorând viata lui Bentley, dedicata fulgilor de nea, am recunoscut cumva în ea - desigur, în limitele comparatiei - viata marilor pastori de suflete, care la fel si-au dedicat existenta unor realitati unice, niciodata repetându-se, si poate la fel de ignorate. Când lucrez cu realitati materiale, ma gândesc de multe ori cu o oarecare invidie la preoti, la "materialul" pe care îl lucreaza ei: sufletele celor încredintati lor spre pastorire. Înlocuind aparatul foto si microscopul cu spovada si îndrumarea spirituala, ei se apropie de suflete si le descopera minunata geometrie spirituala. Iar daca Bentley trebuia sa se grabeasca sa surprinda fulgul într-o fotografie, preotii au în schimb timp... timp sa ajute la modelarea sufletului, la purificarea lui. Si dând la o parte stratul de praf sau de murdarie, ei descopera ceva mult mai minunat decât un fulg. Este cert: preotii sunt niste oameni foarte bogati. Nu numai pentru ca au sacramentul preotiei, ci si pentru ca viata lor este îmbogatita cu contactul cu zeci, sute, mii de alte suflete.

Dar nu trebuie sa fii preot pentru a te bucura de frumusetea sufletelor. Daca pentru fulgi trebuie sa asteptam iarna, sufletele sunt tot timpul lânga noi. Practic în orice anotimp am fi, pe lânga noi "ninge" cu suflete. Depinde de noi daca le lasam sa se topeasca, prin ignorare, sau alegem sa le cunoastem. Eu, si probabil nu sunt singurul, recunosc ca prea adesea m-am lasat condus de sentimente precum antipatia sau presiuni precum ce a timpului, pierzând ocazii de a cunoaste unele suflete sau, mai rau, ranindu-le. Fulgii de nea, si probabil albul imaculat pe care îl formeaza ei dupa ninsori grele, ma fac acum sa ma gândesc mai mult la unicitatea fiecarui om cu care ma întâlnesc. Mi-as dori sa am pasiunea lui Bentley de a descoperi minunatia sufletelor celor de lânga mine.

Desigur ca la sfârsitul vietii mele nu voi putea publica o carte, ca Bentley, cu fotografiile sufletelor pe care le-am cunoscut. Si poate nu voi reusi sa ajung ca Bentley la numarul de 5.000. De fapt numarul nici nu ma intereseaza. Vreau doar sa privesc de acum altcumva sufletele oamenilor. Si cum orice drum începe cu primul pas, voi începe cu cei mai minunati si mai apropiati de mine fulgi: sotia si copiii mei. La acelasi fulg, si de m-as putea uita de zeci de ori, as vedea acelasi lucru. Dar anii de casatorie mi-au demonstrat ca sufletele sotiei si ale copiilor au tot timpul ceva inedit de descoperit, ceva minunat de admirat, ceva cu care sa te faca mai bogat. Ca de altfel orice suflet.

Radu Capan

PS: Daca doriti sa vedeti câteva din superbele fotografii ale lui Bentley, vizitati snowflakebentley.com/snowflakes.htm.

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/meditatii.asp?reflectia=39
Vă rugăm să respectați drepturile de autor