www.profamilia.ro /meditatii.asp?reflectia=168
 
 MEDITATII 

Reflectia saptamânii

Inapoi la cuprins

Omul, între medicina si crestinism
- 14 ianuarie 2009 -

Pâna si cei mai devotati adepti ai evolutionismului au recunoscut, într-o forma sau alta, ca dincolo de lumea vizibila a organismului uman, exista un teritoriu nevazut, neexplorat, cu multe enigme si în comuniune continua cu lumea spirituala. Darwin, parintele evolutionismului, a recunoscut, spre sfârsitul vietii, ca a gresit în interpretarile lui, ca lipsurile din lanturile genetice nu pot fi explicate nicicând prin "evolutie". Cercurile de interese din jurul noii teorii, care-L excludeau pe Dumnezeu din ecuatia creatiei, au avut grija sa acopere marturisirea de cainta a lui Darwin. Freud, unul dintre cei mai înversunati agnostici, gaseste, prin observatiile sale clinice, ca psihicul uman se împarte în trei categorii distincte, în raport cu moralitatea: eul, sinele si Supraeul. În Supraeu, Freud identifica o forta mai presus de cele ale firii, care-l îndreapta întotdeauna pe om sa se analizeze, sa se judece, sa-si faca procese de constiinta, sa-si potoleasca instinctele si sa caute frumosul, adevarul, binele. Nici refuzul mental al mortii nu si-l explica agnosticul Freud, declarând plin de mirare: "În inconstient, nimeni nu crede în propria-i moarte!" Nietzsche, filosoful supranumit "Anticristul", întrucât a afirmat despre Dumnezeul crestin ca a murit o data cu rastignirea, spre sfârsitul vietii este cuprins de sentimente de compasiune care-l fac sa îngenuncheze si sa verse lacrimi fierbinti îndata ce zareste un cal, agresat drastic de al sau stapân. Sa existe oare, în fiecare om, chiar si în constiinta celor care neaga public existenta divina, un chip si o asemanare cu al sau Creator?

Astazi se stie ca omul e fiinta tripartita: trup, suflet si duh (spirit). Astazi se stie ca biruinta duhului (fie ca-l numim Supraeu, fie inteligenta emotionala) asupra sufletului aduce cu sine o viata armonioasa, în toate planurile existentei.

Daniel Golemann, în cartea sa de referinta, numita "Inteligenta emotionala", publica studiul prin care arata ca bolnavii cu practica religioasa, indiferent de suferinta lor, se însanatosesc mult mai repede, în comparatie cu nepracticantii. Studii multiple încurajeaza practica religioasa pe parcursul spitalizarii, evidentiind mai ales rezultatele pozitive pe care crestinismul le aduce în ameliorarea si tratarea bolilor. Si aceasta pentru ca, în Cristos, exista solutii pentru orice problema de sanatate. Stresul excesiv, îngrijorarile peste masura, lipsa vizualizarii unui viitor stralucit conduc la tulburari cardiace, ulcer gastric si duodenal, depresie, tulburari de somn, s.a. Din contra, constientizarea faptului ca Cineva este în controlul vietii stopeaza nelinistea interioara, conferind calm si încredere de sine, în orice circumstanta a vietii. Anxietatea, dupa învatatura crestina, dispare pe masura încrederii în Dumnezeu, a iubirii fata de El si fata de semeni. Iar dependenta de Cristos anihileaza orice dependenta, din multele care pun stapânire pe om.

Omul, în ansamblul sau tripartit, corp, suflet, duh, este mult mai mult decât ceea ce se vede, ceea ce s-a descoperit pâna acum si se va descoperi vreodata. El poarta emblema Creatorului Sau, tânjeste dupa vindecarea Lui, iubeste stapânirea Lui, asteapta regenerarea Sa, prin experienta miraculoasa a nasterii din nou, a sfintirii si apoi a restaurarii ce se va produce la vederea fetei Domnului Cristos si la înnoirea tuturor lucrurilor!

Andrei Patrînca

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/meditatii.asp?reflectia=168
Vă rugăm să respectați drepturile de autor