www.profamilia.ro /meditatii.asp?caleacrucii=10
 
 MEDITA?II 

Medita?ii la Calea Crucii
achizitionare: 26.03.2004

Inapoi la cuprins Statiuna a X-a

Isus este despuiat de haine

"Si dezbracându-L de hainele Lui, L-au îmbracat cu o hlamida rosie" (Mt. 27,28)

Dupa toate chinurile pe care le-a îndurat, Isus trebuie sa sufere în continuare, deoarece soldatii îl despoaie de hainele sale, si astfel i se redeschid toate ranile pricinuite de biciuire. Aceasta redeschidere a ranilor Mântuitorului reprezinta de fapt recaderile noastre în pacate. De ce a acceptat din nou aceste chinuri? Pentru ca, prin acceptarea dezbracarii de hainele sale si redeschiderea ranilor, Mântuitorul a mai facut un pas pe drumul ce duce la dobândirea iertarii pacatelor noastre.

Când ranile se cicatrizeaza, acestea fac ca hainele sa se lipeasca de trupul lui Isus. Dezbracarea lui Isus îl face pe acesta sa sufere din nou. Cauzele acestor suferinte sunt fara îndoiala recaderile noastre, obiceiurile nostre rele, viciile noastre.

Fiecare fior de durere care strabate trupul lui Isus atunci când soldatii îl dezbraca, fiecare muschi ranit din nou, fiecare firicel de sânge ce tâsneste din trupul Sau, toate acestea sunt semnele ascultarii neconditionate si în tacere fata de vointa Tatalui Ceresc. Oare eu nu ma plâng prea mult în încercari? Oare eu as putea asculta neconditionat vointa lui Dumnezeu? Sa încercam sa privim mai mult la noi si la felul în care respectam vointa divina! Cristos a rabdat totul pentru noi. Noi cum rabdam pentru aproapele nostru?

Sa încercam sa privim scena dezbracarii lui Isus prin ochii Preacuratei Sale Mame, Fecioara Maria. Prin ochii Fecioarei Maria ajungem sa vedem ca fiecare rana redeschisa pe trupul Mântuitorului, pricinuieste durere nu doar lui Isus, ci si Mariei. Si Fecioara Maria sufera alaturi de Isus tot asa cum sufera parintii atunci când fiii lor sunt raniti, când sunt în pericol sau când nu au cu ce sa se îmbrace ori ce sa manânce. Câti parinti nu sunt în aceasta situatie?

Daca suntem parinti, atunci sa încercam sa stam cât mai aproape de copiii nostri, sa-i învatam sa se fereasca de pacate, iar când gresesc sa-i îndemnam cu curaj spre scaunul de spovada, povatuindu-i sa nu recada în pacate, deoarece orice recadere în pacate reprezinta un mod de a-L dezbraca pe Isus de hainele Sale. Când mi-am îndemnat ultima data copiii sa se fereasca de pacate? Când am stat de vorba cu fiul meu (fiica mea) despre problemele lui (ei)?

Daca suntem copii, sa încercam sa nu gresim, pentru ca orice greseala a noastra strapunge inimile parintilor nostri. Orice greseala a noastra duce la sfâsierea hainelor Mântuitorului. Sa încercam sa fim ascultatori fata de parintii nostri urmând exemplul de ascultare a Lui Cristos fata de Dumnezeu Tatal. Când mi-am ascultat ultima data parintii ?

Indiferent ca suntem copii sau parinti trebuie sa ne ferim de pacate si de recaderea în ele, pentru ca de la pacat la viciu nu este decât un pas foarte mic, care ne poate oricând dezbraca de haina harului primita de la Cristos.

Isuse! Tu ai fost dezbracat de hainele tale simple fara sa spui nimic! Nici chiar astazi nu spui nimic, atunci când oamenii continua prin faptele lor sa-ti rupa hainele si sa-ti redeschida ranile. Tu ai tacut si ai rabdat în liniste si umilinta atunci când soldatii te-au dezbracat. Astazi aproape toti oamenii alearga, se zbat, încearca sa faca orice numai sa-si poata acoperi trupul cu haine cât mai bune, cu haine cât mai scumpe si cu podoabe cât mai stralucitoare. Înainte de Pasti multi oameni vor sa-si cumpere haine noi pentru Slujba de Înviere sau pentru Sfânta Liturghie din ziua de Pasti. Însa putini cauta sa-si îmbrace într-o haina curata sufletul, sa se spovedeasca. Oare nu am si eu aceeasi grija? Ce-ar fi daca as alunga din gândurile mele aceste dorinte?

O Isuse! În loc de mantia regala care ti se cuvenea, ai primit o hlamida rosie plina de sudoare si praf, iar în loc de bijuterii stralucitoare, ai avut numai rani si sânge. Acestea erau podoabele Tale. Gândindu-ne la toate acestea sa ne întrebam: Care sunt hainele noastre? Care sunt podoabele noastre?

Isuse bune! Nu privi la greselile noastre, nu tine cont de recaderile noastre! Ajuta-ne sa punem mai mare pret pe haina si bogatia sufletului nostru. Da-ne puterea sa rabdam în tacere si cu demnitate ranile pe care ni le fac altii, dar si acelea pe care ni le pricinuim singuri, asa cum ai rabdat si Tu pentru pacatele noastre.

pr. Angelo-Narcis Pop, Lugoj

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/meditatii.asp?caleacrucii=10
Vă rugăm să respectați drepturile de autor