www.profamilia.ro /liturgie.asp?predici=pellegrino7paste
 
 LITURGIE 

Alte predici

Inapoi la cuprins A ataca serpii si otravurile lumii
Duminica a VII-a a Pastelui, 28 mai 2006
Lecturi: Fap 1,15-17.20ac-26 Ps 102 1In 4,11-16 In 17,11b-19
pr. Joseph Pellegrino

"Acestea sunt semnele care îi vor însoti pe cei care cred: în numele meu vor alunga diavoli, vor vorbi limbi noi, vor lua serpi în mâna si, daca vor bea ceva aducator de moarte, nu le va dauna. Îsi vor pune mâinile peste cei bolnavi si ei se vor vindeca."

Preotii si comunitatile lor din unele localitati rurale iau acest pasaj literalmente. Ca un test al credintei, ei îsi vor baga mâinile într-o cutie cu serpi cu clopotei, vor scoate unul afara si îl vor tine sus în fata multimii. Altii vor bea otrava. Unii vor supravietui. Altii vor fi muscati de serpi. Unii vor muri din cauza otravii. Aceste simple comunitati rurale îi privesc pe supravietuitori ca fiind exemple pozitive ale credintei întregii comunitati. Iar pe cei care sunt muscati de serpi sau care mor otraviti îi considera exemple ale slabiciunii credintei comunitatii.

Ei gresesc total în interpretarea literala a cuvintelor lui Isus. El nu vrea ca noi sa îl provocam sa ne vindece, si nici sa ne punem în pericol fara a fi nevoie. Însa ei au dreptate în recunoasterea faptului ca credinta în Isus îi face capabili sa învinga relele lumii. Si comunitatile lor au dreptate atunci când atribuie succesul Domnului si vad esecul ca un rezultat al lipsei lor de credinta.

Permiteti-mi sa spun câte ceva despre interpretarea literala a Bibliei. Aceasta forma de fundamentalism cere ca fiecare cuvânt, fiecare afirmatie sa fie crezute exact asa cum sunt scrise si citite. Aceste interpretari se blocheaza adesea atât de tare în detalii încât pierd esenta mesajului. Sa va dau un exemplu. O tânara mama îsi duce copilul de sase ani pe plaja. Mama îl urmareste pe cel mic jucându-se în apa, când deodata acesta începe sa strige: "Rechin, rechin!" Mama intra repede în apa pentru a-l proteja pe copil, dar acesta începe sa râda. ""Nu este distractiv", se gândeste mama, "Trebuie sa învete ca este gresit sa ceri ajutorul când nu ai nevoie." Asa ca i-a spus copilului povestea cu Petrica si lupul. Va amintiti, baiatul era un pastoras care pazea oile, si era plictisit. Asa ca, pentru a atrage atentia consatenilor lui, a strigat: "Lupul!". Apoi a râs atunci când ei au venit în fuga, toti îngrijorati. A facut acest lucru de doua ori. Oamenii au venit în ambele ture, dar erau furiosi ca el face glume proaste. Apoi baiatul a vazut cu adevarat un lup. A strigat din nou dupa ajutor, doar ca de data aceasta nimeni nu l-a ascultat si el si turma lui au fost atacati. Acum, mama îi spune aceasta poveste copilului ei de sase ani pentru a-l face sa înteleaga importanta la a cere ajutor atunci ai nevoie. Aceasta este esenta povestii. Orice detaliu despre pastoras, daca pazea oi sau capre, sau unde locuia, nu este important. A te lasa prins în amanunte înseamna a pierde scopul mai larg.

Care a fost mesajul pe care l-a dat Isus când a mentionat semnele celor care cred? Ca ei se pot lupta si învinge raul în formele lui cele mai rele. Isus a folosit serpii pentru a reprezenta diavolul. Ucenicii lui, cei care cred în El, pot învinge diavolul. A folosit otrava pentru a reprezenta raul lumii, nu doar o bautura otravitoare, ci otrava reprezentata de ura, materialism, prejudecati, alcoolism, cultura drogurilor, cultura sexului, si asa mai departe. Isus a spus ca cei care cred în El vor putea sa învinga otrava acestei lumi.

Apoi El S-a înaltat la cer. Petru si baietii nu au jelit faptul ca a plecat. Maria Magdalena si fetele nu si-au reluat plânsul. Nu, erau prea ocupati. Au început mearga si sa proclame minunile si frumusetile vietii lui Isus. Diavolul i-a urmarit cu o adevarata batalie. I-a torturat, i-a alungat din comunitatile lor si din mijlocul prietenilor, i-a convins pe altii sa îi omoare, dar, dupa cum stiti, nu a învins. El nu ar putea opri lucrarea Împaratiei lui Dumnezeu. Ucenicii înving sarpele. Tot raul din lume s-a pus împotriva ucenicilor lui Isus. Otravurile care distrug sufletul, care distrug viata, i-au atacat. Crestinii nu se ascund. Ei înving otrava lumii si gasesc o viata libera de rau, o viata plina de sens, viata crestina. Isus se înalta la cer si apoi ne spune: "Treceti la treaba. Luptati-va cu sarpele, diavolul. Luptati-va cu otravurile lumii. Puteti câstiga aceste batalii. Le puteti câstiga pentru ca în realitate nu v-am parasit. Sunt cu voi. Duhul Meu, Duhul Sfânt, va întareste.

Cu totii avem otravuri cu care trebuie sa ne luptam în vietile noastre. Cu totii avem proprii nostri demoni. Unii sunt facuti de noi. Unii ne sunt impusi de catre altii sau de situatii care ne scapa de sub control. Un om poarta o bataile continua împotriva alcoolului. Altul împotriva drogurilor. Unul se lupta sa aiba o relatie crestina cu prietena sau cu prietenul. Altul lupta împotriva propriului egoism. Unul trebuie sa se lupte cu faptul ca familia sa nu este asa cum ar trebui sa fie. Altul sufera de teroarea abuzului. Unul are probleme fizice, altul probleme psihologice. Acestia si atât de multi alti demoni si otravuri ale lumii ne ataca, dar nu pot sa ne învinga. Noi vom câstiga în fata raului din lume pentru ca avem cea mai mare arma din câte au existat vreodata. Îl avem pe Isus Cristos.

Isus se înalta la cer si îsi preia locul de Domn al cerurilor si pamântului. Ce înseamna oare "Domn"? Înseamna ca are puterea de a învinge, de a înfrânge raul. Înseamna ca el detine controlul. El este Domnul nostru. El este Cel care lupta pentru noi si cu noi.

Exista o expresie ce spune ca cea mai buna aparare este atacul. Când Isus s-a înaltat la cer, discipolii sai au mers la lupta. Ei nu s-au retras cu lasitate într-o camera, înfricosati de ce le-ar putea face inamicii Împaratiei lui Dumnezeu. În schimb si-au asumat batalia cu raul. Evanghelia ne spune aceasta atât de simplu: "Au plecat si au predicat pretutindeni". Oameni care nu si-ar fi parasit niciodata satele, au calatorit în lumea întreaga pentru a se lupta pentru Împaratie. Au predicat pretutindeni. La asa ceva suntem si noi chemati. Suntem chemati la batalia cu dusmanul. Suntem chemati sa combatem raul moral oriunde exista el, în noi si împrejurul nostru. Suntem chemati sa dam oamenilor Evanghelia, Vestea cea Buna. Iar Vestea cea Buna este aceasta: exista o viata mult mai buna decât cea pe care lumea o picteaza ca fiind ideala. Exista o viata în care fiecare gest are o semnificatie. Exista o viata a împlinirii. Aceasta viata este viata în Domnul. Aceasta este Vestea cea Buna. Viata este infinit mai buna atunci când este traita în unitate cu Isus Cristos.

Serpii vor ataca. Pe gât ni se va turna otrava. Dar noi, poporul Domnului Înaltat, le vom învinge pe toate. Cum? Ei bine, evanghelia explica cum în ultimele cuvinte: Domnul a lucrat cu ei si le-a întarit cuvântul. Nu ducem lupta singuri. Ducem lupta cu putea Domnului Isus Cristos. Si cu El alaturea, cum am putea oare sa pierdem?

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/liturgie.asp?predici=pellegrino7paste
Vă rugăm să respectați drepturile de autor