www.profamilia.ro /intrebi.asp?saunders=11
 
 Tu întrebi 

Raspunde pr. William P. Saunders
sursa: Catholic Herald

Cuprins CARDINALI, CONCLAVE SI NOUL PAPA
pr. William P. Saunders

publicare în Catholic Herald: 10.03.2005
publicare pe ProFamilia: 22.03.200

Recent, în mass-media s-au facut speculatii despre sanatatea Papei Ioan Paul al II-lea si despre moartea sa. Când Sfântul Parinte va muri si va merge în Rai, cum va fi ales urmatorul Papa? - un cititor din Sterling

Procedura pentru alegerea Papei a evoluat de-a lungul istoriei. În primele secole, clerul si poporul Romei alegea succesorul dintre cei care în general lucrasera foarte aproape de anteriorul Papa. În 1059, Papa Nicolae al II-lea reglementeaza procesul alegerii Papei, declarând Cardinalii ca fiind electori papali. Mai recent, toti Papii de la Papa Pius al X-lea (mai putin Papa Ioan Paul I) au redefinit procesul electoral, în special Papa Paul al VI-lea în constitutia apostolica "Romano Pontifici Eligendo" (1975) si Papa Ioan Paul al II-lea în constitutia apostolica "Romano Dominici Gregis" ("RDG") (1996). Papa Ioan Paul al II-lea declara: "Am fost foarte atent la formularea noii discipline pentru a nu ma îndeparta în esenta de ceea ce traditia înteleapta si venerabila a stabilit deja."

Cardinalilor le este încredintata responsabilitatea alegerii Succesorului Sfântului Petru (cf. Codului de Drept Canonic, nr. 34). În primul rând ei reprezinta cu totii Biserica universala, venind din diverse tari si continente. În al doilea rând, fiecare Cardinal este legat de Dieceza de Roma, fiind fie titular al unei biserici din Roma, cu titlul de Cardinal diaconal sau Cardinal presbiteral; fie unul dintre cei sase Episcopi titulari ai scaunelor suburbane din Roma, sau ca unul dintre Patriarhii Bisericilor Rasaritene, fiecare cu titlul de Cardinal episcopal. În prezent, numarul Cardinalilor electori este 120. Dupa cum Papa Ioan Paul al II-lea s-a exprimat: "În circumstantele istorice actuale, universalitatea Bisericii este suficient exprimata de un Colegiu de 120 de electori, adica de Cardinali veniti din toate partile lumii si din culturi foarte variate." Dar acei Cardinali care si-au celebrat a 80-a zi de nastere pâna în ziua dinainte ca Scaunul Apostolic sa devina vacant (prin moartea sau retragerea Papei în functiune) nu participa la alegerea noului Papa (cf. RDG, No. 33).

Astfel, când Papa moare se tin noua zile de doliu, în timpul carora se celebreaza ritualurile funerale corespunzatoare. Daca nu exista motive exceptionale, defunctul Papa va fi îngropat la 4-6 zile dupa moarte. Dupa minim 15 zile, maxim 20 de zile, Cardinalii se reunesc la Vatican (nr. 37, 41). Ei stau la Casa Sf. Marta, un fel de "hotel" pentru oaspeti situat în Vatican, aproape de Bazilica San Pietro. Deliberarile si votarea au loc în Capela Sixtina. Papa Ioan Paul al II-lea a decretat: "alegerile vor continua sa aiba loc în Capela Sixtina, locul unde totul conduce spre constientizarea prezentei lui Dumnezeu" (sa ne amintim ca în Capela Sixtina regasim "Judecata de Apoi" a lui Michelangelo). Conclavul trebuie sa se desfasoare fara nici o interferenta din exterior. Doar persoanelor autorizate li se permite sa aiba acces la Casa Sf. Marta si în Capela Sixtina. Nimanui nu îi este permis sa se apropie de Cardinali în timp ce calatoresc între cele doua locatii (nr. 43). Tuturor persoanelor neautorizate le este interzis sa comunice cu Cardinalii, indiferent de tehnologie (nr. 45).

Întreg conclavul se afla sub prevederea unui strict secret. Papa scria: "Confirm cu autoritatea mea apostolica datoria mentinerii secretului strict privitor la orice tine direct sau indirect de procesul electoral." De aceea, Cardinalii electori depun un juramânt de respectare a regulilor promulgate în "Universi Dominici Gregis" si de mentinere a secretului în timpul si dupa alegeri "privitor la orice are legatura cu alegerea Pontifului Roman si cu orice are loc în timpul alegerilor" (RDG, nr. 53). Cardinalilor le este interzis "sa comunice - fie prin scris, telefonic sau prin orice mijloc de comunicare - cu persoane aflate în afara ariei unde au loc alegerile" (nr. 44, 53). Mai mult, Cardinalii nu au dreptul în timpul Conclavului sa citeasca ziarele, sa asculte radioul sau sa se uite la televizor (si evident, nici sa îsi verifice emailurile). Orice violare a secretului va conduce la "pedepse majore", incluzând excomunicarea. (nr. 55). Înainte de alegeri, "au loc verificari atente, cu ajutorul unor persoane de încredere, pentru a se asigura faptul ca în aceste arii nu exista echipament audiovizual instalat în secret pentru înregistrare sau pentru transmitere în exterior" (nr. 51). "Toate instrumentele tehnice de orice tip, de înregistrare, reproducere sau transmitere a sunetului, imaginilor sau scrisului" sunt interzise (nr. 61).

Exista motive serioase pentru aceste reguli stricte, în special în vremurile noastre cu mass-media instruzive si cu paparazzi. Exemplul istoric care a inspirat multe dintre aceste reguli l-a oferit Conclavul din 1268. Când Papa Clement al IV-lea a murit în acel an, Cardinalii s-au întâlnit la palatul papal din Viterbo, Italia. Datorita masurilor politice, nu au putut sa se hotarasca asupra viitorului Papa timp de trei ani. În final ei au fost "închisi" în Conclav (cuvântul Conclav vine din latinescul "cu cheie"). Dar nici asa nu s-au putut hotarî cine sa fie Papa. Oamenii au devenit atât de frustrati de situatie ca au rupt acoperisul, lasându-i pe Cardinali fara nimic deasupra capului, expusi vremii. Cardinalilor li se dadea doar pâine si apa. Într-un final, la 1 septembrie 1271, ei l-au ales ca succesor pe Papa Grigore al X-lea. De atunci, întâlnirea Cardinalilor pentru alegerea Papei este cunoscuta sub numele de "Conclav".

Datorita acestui Conclav prelungit, al doilea Conciliu de la Lyons (1274) a hotarât ca pe viitor Cardinalii sa fie "închisi" pentru a se elimina orice influentare a alegerilor. Acelasi Conciliu a hotarât ca, daca Papa nu este ales în trei zile, Cardinalilor sa nu li se dea decât o masa la amiaza si una seara; iar daca Papa nu este ales dupa cinci zile, sa nu mai primeasca decât pâine, apa si vin. Aceste conditii de viata motivau pe Cardinali sa aleaga urmatorul Papa în timp util. Dar aceste stricte reglementari "alimentare" au fost abandonate ulterior.

Nota: Materialul va continua cu procesul efectiv de alegere a Succesorului Sfântului Petru.

Pr. William Saunders este preot la parohia Fecioarei Sperantei din Potomac Falls si profesor de catehetica si de teologie la scoala Notre Dame din Alexandria, SUA.

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/intrebi.asp?saunders=11
Vă rugăm să respectați drepturile de autor