www.profamilia.ro /intrebi.asp?id=77
 
 Tu întrebi 


 

Anamaria Ionescu din Bacau întreaba:

Ao dori sa îmi da?i detalii despre Joia Verde. atiu ca se fac procesiuni, ca este o sarbatoare a Trupului oi Sângelui Domnului, dar ao vrea sa cunosc mai multe detalii: de ce "verde", de unde sarbatoarea, ...

Raspunde pr. Alois Moraru:

Papa Paul al VI în enciclica "Mysterium fidei", din 3 septembrie 1965, noteaza: "Biserica catolica îoi arata cultul de adora?ie fa?a de Sacramentul Euharistic nu numai în cursul Liturghiei, dar oi în afara celebrarii ei, pastrând cu cea mai mare grija Ostiile consacrate, prezentându-le venerarii solemne a credinciooilor creotini, purtându-le în procesiune spre bucuria mul?imii creotine... Din aceasta credin?a deosebita s-a nascut oi sarbatoarea «Trupul oi Sângele Domnului», care, în special, prin stradania slujitoarei lui Dumnezeu, fericita Iuliana de Mont Cornillon, a fost celebrata pentru prima data în dieceza de Liege, iar înaintaoul nostru Urban IV a extins-o la întreaga Biserica".

Într-adevar, originile îndepartate ale acestei sarbatori trebuie cautate în acea înflorire excep?ionala a evlaviei euharistice care se constata dupa anul 1100. Mai aproape în timp, aceste origini le gasim în revela?iile fericitei Iuliana, superioara manastirii Mont Cornillon , de lânga Liege, în Belgia (1193-1258). Prima vedenie a avut-o în 1208. Fiind în extaz în timpul rugaciunii, a vazut luna stralucind de o lumina candida, cu excep?ia unei por?iuni, unde o linie întunecoasa parea ca o deformeaza; Dumnezeu i-a dat de în?eles ce înseamna aceasta vedenie: în Biserica lipsea o solemnitate în cinstea Preasfântului Sacrament. Ioan de Lausanne, duhovnicul fericitei Iuliana, a consultat mai mul?i teologi renumi?i, în special pe doi: pe Hugo de Sancto Caro oi pe Iacob Pantaleon, arhidiacon de Liege, cu privire la aceasta vedenie, de la care a primit o judecata favorabila; drept care a insistat pe lânga episcopul de Liege sa introduca în dieceza sa o sarbatoare în cinstea Sfântului Sacrament. Episcopul a cazut de acord: a fixat aceasta sarbatoare în joia de dupa duminica Sfintei Treimi, în acel an 1246 celebrând-o el însuoi pentru prima data.

Între timp arhidiaconul Hugo a ajuns cardinal oi delegat papal pentru Flandra; a confirmat sarbatoarea oi a prescris-o clerului oi episcopilor din teritoriul de jurisdic?ie.

La pu?in timp Iacob de Pantaleon, arhidiacon de Liege oi confident al fericitei Iuliana, urca pe tronul pontifical sub numele de Urban IV (1261-1264). Desigur ca nu a uitat de «festum Eucharistiae», sarbatoarea pe care el o sus?ine cu caldura, dar se parea ca momentul potrivit pentru a o extinde la întreaga Biserica întârzia sa soseasca. Ceea ce l-a determinat în cele din urma sa o faca, se pare ca a fost o veste pe care a aflat-o pe când se afla la Orvieto; o minune petrecuta într-o localitate vecina, la Bolsena. Un preot în calatorie care era muncit de îndoieli cu privire la prezen?a reala a lui Cristos în Sfânta Euharistie, celebrând într-o zi Sfânta Liturghie în biserica sfânta Cristina din localitatea amintita, a vazut Ostia consacrata prefacându-se în carne, din care curgea sânge viu; sângele a patat corporalul, altarul oi câteva pietre din pardoseala. Papa a voit sa vada acest corporal. I s-a adus cu mare solemnitate la 19 iunie 1264. Papa a hotarât ca acest corporal sa ramâna la Orvieto, ceea ce i-a determinat pe orvietani sa construiasca admirabila catedrala în care este pastrat oi astazi. Peste pu?ina vreme, impresionat de aceasta minune, la 11 august 1264, pe când se afla la Orvieto, papa a publicat Bulla "Transiturus de hoc mundo", prin care stabilea pentru întreaga Biserica sarbatoarea Corpus Domini. Însuoi papa a celebrat cel dintâi sarbatoarea acolo la Orvieto, cu o solemnitate ieoita din comun. Sarbatoarea s-a raspândit rapid în întreaga Biserica, fiind primita pretutindeni cu entuziasm.

Documentul lui Urban IV prin care se instituia sarbatoarea «Corpus Domini» nu stabilea oi o procesiune cu Sfântul Sacrament pentru aceasta zi. Totuoi, documentul o sugera sau chiar o presupunea. Nu a fost nici o interven?ie pontificala care sa prescrie procesiunea; cu toate acestea, ea a fost introdusa în Germania, Fran?a, Italia oi celelalte ?ari creotine dintr-un impuls spontan al pieta?ii poporului; fervoarea cu care poporul lua parte la ea era impresionanta. Era punctul cel mai stralucitor al sarbatorii. Zelul clerului, credin?a înflacarata a poporului, darnicia conducatorilor au pus peste tot ceea ce au avut, la dispozi?ia regelui maririi, spre a-i face cît mai triumfala trecerea pe strazile oraoelor oi satelor. La acest cortegiu triumfal, în rândurile maselor compacte de credinciooi se aflau nobilii, principii, regii.

La început, Sfântul Sacrament era purtat în procesiune în pixide de argint sau în relicviare împreuna cu relicvele pentru care fusesera confec?ionate, dar adaptate în aoa fel încât sa se poata vedea Sfânta Ostie. Dupa ce s-a interzis ca Sfântul Sacrament sa fie purtat împreuna cu moaotele, s-au confec?ionat monstran?e special din aur, pietre pre?ioase oi cristal. Aceste monstran?e prin formele variate, arta oi boga?ia materialelor sunt monumente de o frumuse?e oi valoare excep?ionala. Monumentale erau uneori oi dimensiunile lor; astfel cea din Genova folosita oi azi e purtata pe rând de opt preo?i.

De regula procesiunea începea diminea?a dupa Liturghie oi dura foarte mult. Pe traseu se faceau mai multe opriri la diferite biserici sau altare construite în acest scop. Uneori la aceste opriri aveau loc mici montaje: recitari de poezii sau reprezenta?ii ale unor texte biblice. În Germania unde era dinainte obiceiul de a se face procesiuni la câmp cu Sfântul Sacrament, noua procesiune a îmbracat un caracter de binecuvântare a câmpiilor oi a holdelor, cântându-se ca un exorcism, la patru sta?iuni diferite începutul celor patru Evanghelii.

Actualele norme liturgice referitoare la aceasta solemnitate prevad urmatoarele: "În Joia Sfânta oi în solemnitatea Trupului oi Sângelui Domnului, poporul creotin este chemat sa cinsteasca în mod deosebit, prin adora?ie, Sacramentul minunat al Euharistiei". Iar cu privire la procesiunea euharistica: "Printre procesiunile euharistice iese în eviden?a, prin importan?a oi semnifica?ie în via?a pastorala a parohiei sau a oraoului, cea anuala din solemnitatea Trupului oi Sângelui lui Cristos, sau din alta zi mai potrivita din preajma acestei sarbatori. Se cuvine, prin urmare, ca acolo unde împrejurarile actuale o permit, iar procesiunea poate sa fie cu adevarat un semn al credin?ei oi al adora?iei poporului, ea sa fie men?inuta conform dispozi?iei dreptului."

"În cazul unui orao mare, când necesita?ile pastorale recomanda acest lucru, cu aprobarea Ordinariului locului, se pot organiza alte procesiuni în cartierele principale ale oraoului. Acolo unde în Solemnitatea Trupului oi Sângelui lui Cristos nu e posibil sa se faca procesiune, e bine sa se faca o alta celebrare publica pentru tot oraoul sau pentru principalele cartiere, în biserica catedrala sau în alte locuri potrivite. În locurile unde aceasta sarbatoare nu este de porunca ea este transferata în prima duminica dupa Sfânta Treime".

Denumirea de Joia Verde, este o denumirea populara care s-a nascut datorita unei celebrari care consta în construirea de altare în casu?e din crengi verzi, sau împodobirea altarelor cu multa verdea?a, acolo unde urmeaza sa se faca o procesiune cu Preasfântul Sacrament. În mod deosebit în localita?ile rurale, credinciooi se aduna cu o zi înainte pentru a construi altare adapostite de construc?ii din lemn acoperite cu multa verdea?a oi flori. Femeile creeaza podoabele care presupun covoare, icoane, mese oi ?esaturi artizanale. În localita?ile mai mari, fiecare parte a localita?ii se straduieote sa împodobeasca cel mai frumos locul unde va trece procesiunea cu Preasfântul Sacrament. În fa?a preotului care poarta Ostensorul cu Preasfântul Sacrament, copiii, care în acel an au primit Prima Sfânta Împartaoanie, arunca flori, îmbraca?i fiind în hainu?e albe.

(Am compilat acesta raspuns din diferite car?i pe care le-am avut la îndemâna.)

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/intrebi.asp?id=77
Vă rugăm să respectați drepturile de autor