www.profamilia.ro /intrebi.asp?id=52
 
 Tu întrebi 


 

Irina Stan din Bucureoti întreaba:

Cred ca de?in una din cele mai nefericite pozi?ii din punct de vedere religios: scepticismul. E uoor, probabil, sa crezi sau sa nu crezi, însa a fi sceptic este o lupta continua, un disconfort imens. Încerc sa gasesc argumente pro. Le gasesc, dar sunt mereu înso?ite oi de argumente contra. Scepticismul meu se afla într-un perfect... echilibru. (...) Întrebarea mea ar fi: De ce scrie în Sfânta Carte ca trebuie sa traim cu frica de Dumnezeu? De ce tocmai cu frica? Nu vreau sa ma raportez la el prin frica; atunci, de ce Dumnezeu a ales tocmai frica, de vreme ce în imperiul ei nu mai eoti liber, eoti sub ea...?

Raspunde pr. Alois Moraru:

Stimata doamna,

Încerc sa dau un raspuns provocarii dumneavoastra, deoi sunt convins ca sunte?i tentata sa-mi da?i diverse replici. Este oi normal, mai ales pentru o persoana care cauta mult înainte de a crede ceva, care gaseote numeroase ra?ionamente înainte de a da un verdict oi nu se calauzeote dupa sintagma: Crede oi nu cerceta!

Citind cu aten?ie Sfânta Carte, observam uoor ca ori de câte ori se vorbeote despre frica de Dumnezeu, acesteia îi sunt asociate diferite valori. Mai mult, pentru a în?elege ce este adevarata frica de Dumnezeu, avem nevoie de în?elepciune oi trebuie sa ne rugam. Iata câteva versete din Proverbele lui Solomon: "Daca vei cere în?elepciunea oi daca te vei ruga pentru pricepere, daca o vei cauta ca pe argint oi vei umbla dupa ea ca dupa o comoara, atunci vei în?elege frica de Domnul" (capitolul 2, versetele 3-5).

Analizând doar acest citat, putem desluoi câteva trepte pe care trebuie sa le parcurgem pentru a ajunge la în?elegerea fricii de Dumnezeu. Mai întâi, dupa ce s-a cerut darul în?elepciunii, trebuie sa se încredin?eze toata misiunea aprofundarii darului priceperii, cu care trebuie cautata oi cercetata în?elepciunea. Numai atunci se va putea în?elege frica de Domnul. Desigur, modul obionuit al oamenilor de a ra?iona nu procedeaza aoa în ceea ce priveote frica. De multe ori, aceasta este considerata ca fiind trepida?ia pe care o are slabiciunea umana atunci când se teme sa îndure ceea ce nu ar vrea sa se întâmple. Acest tip de frica se trezeote în noi din remuocarea conotiin?ei, în fa?a celui care are dreptate într-o situa?ie data, în aoteptarea atacului celui mai puternic, din cauza unei boli, a unei suferin?e, a întâlnirii cu un animal salbatic etc.

Dar nu la fel putem spune despre frica de Dumnezeu. Ea se înva?a oi nu este ceva înnascut. În Cartea Psalmilor gasim scris: "Veni?i, fiilor, asculta?i-ma oi va voi înva?a frica de Domnul" (Psalmul 33, versetul 12). Aoadar, frica de Domnul se înva?a, deoarece este înva?ata. Acest tip de frica nu consta în înspaimântarea naturala oi spontana, ci într-o realitate care este comunicata ca o înva?atura. Nu provine din trepida?ia naturii, ci începe sa fie înva?ata prin respectarea poruncilor, prin faptele unei vie?i nevinovate oi prin cunoaoterea adevarului.

Pentru aceia care cred în Dumnezeu, frica de Domnul izvoraote din iubirea creaturii fa?a de Creator, iar iubirea adevarata perfec?ioneaza aceasta frica. Misiunea proprie a iubirii noastre fa?a de Dumnezeu este de a-i asculta avertismentele, a pazi poruncile oi a ne încrede în promisiunile sale. Textul urmator, din cartea Deuteronomului este cât se poate de concludent: "Acum, Israele, ce altceva cere de la tine Domnul, Dumnezeul tau, decât sa te temi de Domnul, Dumnezeul tau, oi sa umbli în toate caile sale, sa-l iubeoti oi sa slujeoti Domnului, Dumnezeului tau, din toata inima ta oi din tot sufletul tau, sa pazeoti poruncile Domnului oi legile lui, pe care ?i le dau astazi ca sa fii fericit? (capitolul 10, versetele 12 oi 13).

Doresc sa închei cu invita?ia de a re?ine primul verset din psalmul 127: "Ferici?i sunt to?i cei care se tem de Domnul oi umbla pe caile sale". Numai iubindu-l oi temându-ne de Dumnezeu ne putem considera oameni ferici?i, dezlipi?i de incursiunile ispitei necredin?ei oi de ateismul atâtor oameni.

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/intrebi.asp?id=52
Vă rugăm să respectați drepturile de autor