www.profamilia.ro /intrebi.asp?id=108
 
 Tu întrebi 


 

Ioan din Oradea întreaba:

Rela?ia sexuala între casatori?i este permisa numai pentru procreare?

Raspunde pr. Tiberiu Sîrbu:

Ioan,

dupa cum poate otii casatoria are doua scopuri: "procrearea copiilor" (oi creoterea oi educarea lor) oi "ajutorul reciproc oi binele so?ilor". Când un barbat oi o femeie se gândesc sa se casatoreasca îoi pun aceasta problema atât direct cât oi uneori indirect prin declara?iile pe care oi le fac reciproc ca de exemplu: "doresc sa am copii de la tine, care sa î?i semene ... vreau sa fiu alaturi de tine toata via?a, la bine oi la greu ..." declara?ii care sunt facute din iubire (sau macar sub influen?a îndragostirii fa?a de celalalt).

Daca exista iubire adevarata între so?i este normal ca ei sa doreasca sa îoi exprime iubirea fa?a de celalalt so? oi sa aiba copii. Raportul intim între cei doi so?i este un lucru bun oi meritoriu, exprima iubire (sau ar trebui sa o exprime) oi dorin?a de daruire completa. Iubirea conjugala pe care cei doi so?i oi-o poarta unul altuia trebuie sa fie o iubire pe deplin umana, adica sensibila oi totodata spirituala (nu doar o pornire a instinctului oi a sentimentului) ci «un act al voin?ei libere, destinat sa se men?ina oi sa creasca în bucuriile oi durerile vie?ii cotidiene, astfel încât so?ii sa devina o singura inima oi un singur suflet oi sa atinga împreuna perfec?iunea lor umana» [1]. Mai este o iubire totala, o iubire fidela oi exclusiva pâna la moarte oi nu în ultimul rând «o iubire fecunda, care nu se epuizeaza în comuniunea dintre so?i, dar care este destinata sa continue, dând naotere la noi vie?i» [2].

Daca este expresia iubirii autentice a celor doi so?i, acel raport conjugal men?ine cele doua aspecte care sunt cerute oricarui act conjugal: cel unitiv oi cel procreativ [3]. ai când se spune acest lucru, Biserica nu spune ca so?ii trebuie sa aiba doar raporturi conjugale prin care sa se procreeze o noua fiin?a (numai în perioada fertila a ciclului feminin), ci ca aceste doua aspecte trebuie sa nu fie separate printr-un act extern contrar. Adica nu este moral sa se aiba raporturi conjugale în care metodele contraceptive (masculine sau feminine) sa elimine în mod deliberat aspectul procreativ al acelor uniuni conjugale (totul sa se transforme într-o cautare de placeri sexuale pentru simpla placere), dupa cum nu este normal oi moral ca sa ai copii facu?i în eprubeta oi nu din raportul conjugal, plin de iubire fa?a de celalalt so?.

Doctrina Bisericii este clara în legatura cu acest punct, chiar daca ea este astazi luata în râs de mul?i oi considerata învechita. Faptul ca mul?i nu o considera "la moda" nu înseamna ca nu mai este valabila. Dimpotriva, ea îoi pastreaza întreaga valoare oi actualitate: "Nu se pot invoca drept motive valabile pentru a justifica actele conjugale facute în mod inten?ionat nefecunde, ca trebuie ales un rau mai mic sau faptul ca aceste acte ar constitui un tot cu actele fecunde care au precedat sau care vor urma, bucurându-se de una oi aceeaoi corectitudine morala. [...] E deci o greoeala a crede ca un act conjugal facut în mod voluntar nefecund oi, în consecin?a în esen?a sa rau, poate fi facut bun prin ansamblul unei vie?i conjugale fecunde» [4].

Desigur ca nu toate raporturile conjugale au ca urmare o concepere a unui copil. ai aceasta ?ine de ritmul natural lasat de Dumnezeu. Daca raportul conjugal se realizeaza în perioada nefertila a ciclului feminin, cele doua aspecte (unitiv oi procreativ) sunt prezente oi nu sunt separate. Biserica afirma ca este permisa recurgerea la perioadele nefertile în exprimarea iubirii conjugale, daca din motive obiective serioase, nu se doreote conceperea unui alt fiu. În întreg numarul 16 al enciclicei Humanae Vitae, a Papei Paul al VI-lea, se vorbeote despre motivele oi modul în care este permisa reglementarea naoterilor prin recurgerea la acea perioada nefertila din ciclul feminin, dupa cum se arata tot în aceeaoi enciclica la numarul 14 mijloacele ilicite ale acestei reglementari. Acest document te îndemn sa îl citeoti tu, so?ia ta, eventual cu al?i prieteni care doresc sa traiasca bine aceste alegeri creotine, dupa voia Domnului oi sfatul Bisericii.

Raspunsul la întrebarea ta se poate întinde mult ca timp sau spa?iu, dar ca sa nu deviem de la el, rezum cele scrise mai sus cu urmatoarea concluzie: se poate sa fie rela?ii conjugale care sa nu aiba ca rezultat direct conceperea, ci sa exprime iubirea oi dorin?a de unire specifice so?ilor creotini, dar trebuie ?inut cont oi de principiile moralei creotine care reglementeaza via?a noastra. Acele uniuni conjugale nu trebuie sa fie doar o cautare a placerii ca scop ultim, sau efectul unei iubiri egoiste (care sa se foloseasca de celalalt ca de un obiect, sau sa nu doreasca sub nici un chip un copil). Sa va ajute Dumnezeu sa trai?i în în?elegere oi cu o conotiin?a buna oi curata via?a voastra, chiar oi în aspectele ei cele mai intime, iar Spiritul Sfânt sa va lumineze mintea oi inima sa pute?i face alegeri cu adevarat demne de niote creotini.

Note

[1] Papa Paul VI, Enciclica "Humanae Vitae" - despre reglementarea naoterilor, Ed. Presa Buna, Iaoi, 1994, nr. 9.

[2] Enc. Humanae Vitae, nr. 9 - este bine sa fie citite integral numerele 8-14 pentru a putea otii principiile doctrinare în legatura cu acest subiect.

[3] Humanae Vitae, nr. 12.

[4] Humanae Vitae, nr. 14.

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/intrebi.asp?id=108
Vă rugăm să respectați drepturile de autor