www.profamilia.ro /culturavietii.asp?manual=25
 
 CULTURA VIE?II 

Manual de bioetica
Elio Sgreccia oi Victor Tambone

achizitionare: 20.09.2003; sursa: Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureoti

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior Capitolul al IV-lea
A doua parte: Bioetica si avortul

Punctul de vedere al bioeticii

Tema tragica a avortului poate fi tratata din mai multe unghiuri. Se poate vorbi din punct de vedere istoric, pentru a vedea daca si la ce popoare a fost el practicat în antichitate, în Evul Mediu si în timpurile mai recente; cum a fost considerat si care au fost cauzele înmultirii sau respingerii lui. (1)

Acest subiect poate fi abordat în termeni sociologici pentru a se vedea care este incidenta actuala a acestui fenomen, fie ca este legal sau clandestin si care sunt conditiile care îl favorizeaza. (2)

Un alt punct de vedere care trebuie analizat este cel al dreptului civil si penal.

Mai exista apoi si punctul de vedere teologico-moral si canonic.

Nu poate fi neglijat faptul ca fenomenul avortului, clandestin sau legal, constituie un obiect de studiu si în termenii psihologiei: psihologia este interesata de motivatiile care pot determina alegerea vietii sau, dimpotriva, a mortii (3) ; tot psihologia poate evalua repercusiunile psihologice asupra femeii, dupa un avort voluntar. (4)

Ar mai fi de examinat si aspectul cultural, pentru ca fara îndoiala autorizarea sau legalizarea avortului este privita de anumite culturi sau subculturi ca o alegere ce tine de civilizatie; pentru altii, în schimb, este unul din cele mai alarmante semne ale culturii mortii.

Aspectul de care ne vom ocupa noi este cel cu caracter bioetic. Ne vom baza deci pe rezultatele biologiei si geneticii pentru a le interpreta în lumina eticii rationale, împreuna cu consideratiile , la fel de importante, ale Magisteriului Bisericii si teologiei morale. Pozitia bioeticii ar trebui sa fie un punct de întâlnire între credinciosi si necredinciosi si sa defineasca linia eticii profesionale a medicului. (5)

Punctul nostru de vedere, deci, este limitat dar fundamental: este vorba de a vedea daca embrionul uman este viata umana individualizata din primul moment al fecundarii, sau nu; iar daca este, trebuie vazut daca exista circumstante în care poate fi permisa si din punct de vedere etic acceptabila, suprimarea sau întreruperea voluntara a sarcinii.

De acest raspuns, care apartine biologiei si eticii deopotriva, depind repercusiunile pe plan comportamental, al legii si al obiceiurilor existente.

Comportamentul în cauza se refera la medici si colaboratorii sai, desi trebuie sa admitem ca problema apare în primul rând în cadrul familiei.

 

In aceasta optica, verificata si rationala, vom aborda urmatoarele subiecte: realitatea biologica a embrionului; valoarea obiectiva a vietii umane din clipa conceperii, în sine, si în relatie cu situatiile contingente (boala mamei, boala copilului ce urmeaza sa se nasca, lupta împotriva avortului clandestin prin avortul legalizat); comportamentul medicului în fata cererii de întrerupere voluntare a sarcinii si în fata legii ( probleme de constiinta) Acestea sunt cele patru aspecte pe care dorim sa le dezvoltam în cadrul abordarii bioetice.

 

Note


1. Acest aspect a fost tratat de E. Nardi, Aborto procurato nel mondo greco-romano,, Milano 1971; Id., L'eredita del mondo antico, în A. Fiori-E. Sgreccia (sub îngrijirea), L'aborto. Riflessioni di studiosi cattolici, Milano 1975, pp. 23-27; E. Sgreccia, L'insegnamento dei Padri della Chiesa, ibi, pp. 49-68; G. Caprile, Non uccidere: il Magisterio deella Chiesa sull'aborto, Roma 1974; E. Sgreccia-ML Di Pietro, L'interruzione volontaria di gravidanza nel pensiero cattolico, "Affari sociali" 1989, 4, pp. 75-92.

2. Asupra avortului clandestin, cfr. lucrarea lui B. Colombo, Sulla diffusione degli aborti illegali in Italia, "Medicina e Morale", 1976, 1-2, pp. 17-78. A se vedea si: E.Quintavalla-DERaimon (sub îngrijirea), Aborto, perche? Milano 1989; E. Spaziante, L'aborto provocato: dimensioni planetarie del fenomeno. Aspetti epidemiologici, demografici e considerazioni di bioetica sociale,"Medicina e Morale", 1996, 6, pp. 1083-1134

3. L. Ancona, Prospettive psicologiche dell'aborto, în Fiori-Sgreccia (sub îngrijirea), L'aborto. Riflessioni...pp. 235-263. A se vedea si L.Zichella-L.Cerosimo (sub îngrijirea), Aspetti medici psico-sociali e legali dell'interruzione volontaria di gravidanza, Roma 1986.

4. MT Mannion (ed), Post-abortion aftermath, Kansas City (Mo) 1994; S. Gindro-S. Mancuso-et al.,(sub îngrij.) Aborto volontario: le conseguenze psichiche, Roma 1996

5. Recomandam volumul deja citat: Fiori-Sgreccia (sub îngrij), L'aborto...în particular, articolul lui A. Serra, Il neoconcepito alla luce degli attuali sviluppi della genetica umana, pp. 115-148; contrib. lui V. Fagone, Il problema dell'inizio della vita del soggetto umano, pp. 149-180; Fiori, Strage degli innocenti, pp. 9-22; Serra- Sgreccia- Di Pietro, Nuova genetica...

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?manual=25
Vă rugăm să respectați drepturile de autor