www.profamilia.ro /culturavietii.asp?manual=18
 
 CULTURA VIETII 

Manual de bioetica
Elio Sgreccia si Victor Tambone

achizitionare: 20.09.2003; sursa: Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucuresti

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior Capitolul al IV-lea
Prima parte: Bioetica, genetica si diagnosticarea prenatala

Clonarea umana: aspecte etice

Hans Jonas, unul din parintii bioeticii, se referea în 1985 la posibile aplicari ale clonarii omului imaginate de prietenul sau Leon Kass, profesor la Universitatea din Chicago:

  1. "copierea unor indivizi de mare geniu sau de o mare frumusete pentru îmbunatatirea speciei sau pentru a face viata mai placuta;

  2. copierea unor indivizi sanatosi pentru evitarea riscului unor boli ereditare, inerent în acea loterie a combinarii sexuale;

  3. furnizarea unei mari cantitati de subiecti identici din punct de vedere genetic pentru a realiza studii stiintifice privind importanta relativa de natura congenitala si ambientala pentru diversele aspecte ale prestatiilor umane;

  4. oferirea unui copil unei familii sterile;

  5. oferirea unui copil cu un genotip la alegere: o celebritate pe care o admira, o persoana draga care a murit, unul din soti sau propria persoana;

  6. determinarea sexului la copiii care se vor naste: sexul unui clon este la fel cu cel al persoanei de la care provine nucleul celular transplantat;

  7. producerea unor echipe de subiecti identici pentru a îndeplini sarcini speciale pe timp de pace sau în razboi (nu se exclude spionajul);

  8. producerea unor perechi de embrioni de la fiecare persoana pentru a le tine congelate pâna când ar deveni necesare rezerve de organe pentru transplanturi la geamanul egal din punct de vedere genetic;

  9. pentru a-i bate pe rusi si chinezi pentru ca nu admit lacune în domeniul clonarii" (22)

Jonas adauga la aceasta lista pregatirea atletilor pentru Olimpiade si alte competitii internationale si în fine curiozitatea umana de a vedea cum s-ar termina un astfel de procedeu. Jonas conchidea: " aceasta lista este mai putin distractiva decât pare. Nici-o dorinta nu este atât de perversa ca cea de autocopiere." Concluzie confirmata ulterior, daca mai era nevoie, de stirea ca dupa experimentele de la Edimburg multe persoane, în special femei, ar fi cerut sa fie clonate. (23)

Documente europene ale ultimului deceniu au luat pozitie anticipat împotriva clonarii. Recomandarea n. 1046 a Consiliului Europei din 1986, cerea interzicerea"...crearii de fiinte umane identice prin clonare sau prin alte metode, cu scopul selectiei rasei sau cu alte scopuri, precum si a crearii de gemeni identici " (24)

Rezolutia Parlamentului European din 1989 a considerat "ca o interzicere la nivel juridic ar fi singura reactie posibila la crearea de fiinte umane prin cloni, ca si toate experimentele care au drept scop clonarea fiintelor umane." Parlamentul, în urma recentului experiment de la Edinburg, a afirmat în mod clar lipsa de legitimitate etica si juridica a clonarii umane: " clonarea fiintelor umane nu poate fi în nici un caz justificata sau tolerata de societate deoarece ea reprezinta o grava încalcare a drepturilor umane fundamentale, este contrara principiilor de paritate între fiintele umane pentru ca permite selectia eugenetica si rasista a speciei umane, ofenseaza demnitatea fiintei umane si implica un experiment pe om." (25)

Parlamentul formuleaza, în 16 puncte, principiile si exigentele proprii catre statele membre " cu ferma convingere ca clonarea fiintelor umane, fie ca este realizata cu titlu experimental în contestul tratamentului fertilitatii, a diagnosticarii pre-implanturilor, a transplantului de tesuturi, fie ca este realizata cu orice alt scop, nu poate fi în nici un caz justificata sau tolerata de societate";s-a considerat "ca trebuie sa fie definite metode adecvate pentru programarea si reglementarea evolutiilor în domeniul geneticii"; oricum "toate informatiile necesare trebuie sa fie la dispozitia opiniei publice, iar UE trebuie sa-si asume rolul de remorca si sa faca în asa fel ca opinia publica sa ia cunostinta pe deplin de aceste probleme." (26)

Biserica Catolica condamna clonarea umana înca din 1987 în Istruzione "Donum Vitae": "... sunt contrare demnitatii de fiinta umana proprie embrionului...si tentativele sau ipotezele menite sa obtina o fiinta umana fara nici o conexiune cu sexualitatea prin "diviziune de gemeni", clonare, partenogeneza..deoarece contrasteaza cu demnitatea procreatiei umane si cu unirea conjugala". (27)

Aceasta condamnare este reafirmata în Documentul Reflectii asupra clonarii al Academiei Pontificale pentru Viata. (28) In acest document se afirma ca clonarea "constituie o manipulare radicala a relationalitatii constitutive si de complementaritate care se afla la originea procreatiei umane, atât sub aspect biologic cât si sub aspect personalistic... Proiectul "clonarii umane" reprezinta teribila deriva spre care este împinsa o stiinta fara valori si este semnul profundului disconfort al civilizatiei noastre, care cauta în stiinta, în tehnica si în "calitatea vietii" surogate pentru sensul vietii si al salvarii existentei. Proclamarea "mortii lui Dumnezeu", cu speranta desarta al unui "dincolo de om " aduce cu sine un rezultat clar: "moartea omului". Nu se poate într-adevar uita ca negarea creaturalitatii umane, departe de a exalta libertatea omului, genereaza noi forme de sclavie, noi discriminari, noi si profunde suferinte. Clonarea risca sa devina tragica parodie a atotputerniciei lui Dumnezeu. Omul, caruia Dumnezeu i-a încredintat, oferindu-i libertate si inteligenta, creatia, nu gaseste limite actiunii sale, ele sunt dictate numai de imposibilitatea practica: el trebuie sa stie sa-si fixeze singur aceste limite, în a discerne între bine si rau."

Documentul, nu numai ca subliniaza inviolabilitatea demnitatii persoanei în orizontul creationistic, dar si releva importanta etico-juridica a interzicerii clonarii umane: " In planul drepturilor omului, eventuala clonare umana ar reprezenta violarea a doua principii fundamentale pe care se bazeaza toate drepturile omului: principiul paritatii între fiintele umane si principiul nediscriminarii."

 

Note


22. H. Jonas,Technik Medizin und Ethik, Frankfurt am Main 1985 (trad. It. Tecnica, medicina ed etica,Torino 1997).

23. Fiori -Sgreccia, La clonazione (Editorial), "Medicina e Morale", 1997, 2, pp. 230-231.

24. Consiliul Europei, Raccomandazione n. 1046/ 86 relativa all'utilizzazione di embrioni e feti umani a fini diagnostici, terapeutici, scientifici, industriali e commerciali în Documentazione sugli atti del Consiglio d'Europa e della Comunita Europea in materia di Riproduzione umana assistita in vivo ed in vitro, ricerca embrionale, ingegneria genetica e biotecnologia,Servizio Studi del Senato della Repubblica - Ufficio ricerche nel settore sociale, 1990, pp. 11-20.

25. Parlamentul European, Rizoluzione sui problemi etici e giuridici della manipolazione genetica..

26. Printre cele saisprezece puncte ale Rezolutiei - toate într-adevar de mare importanta - merita cea mai ferma adeziune cele care se refera în modul cel mai specific la principiile de baza ale bioeticii. Este vorba de punctele n. 1,2,3,6,8,11 si 15 prin care, succesiv, se subliniaza dreptul oricarui individ la identitatea sa genetica specifica; se cere o explicita punere în tema, la nivel mondial, asupra clonarii fiintelor umane si urgent statelor membre sa interzica clonarea fiintelor umane în diferitele faze ale formarii si dezvoltarii lor, fara deosebire de metoda practicata, precum si sa prevada sanctiuni penale pentru a reprima violarea acestei interdictii; se considera indispensabil sa se defineasca norme etice bazate pe respectul demnitatii umane în materie de biologie si de medicina si se considera de asemenea ca tutela directa asupra demnitatii si drepturilor indivizilor trebuie sa fie o proprietate absoluta fata de orice interes social sau al unor terti; sunt invitati cercetatorii si medicii angajati în cercetarea genomului uman sa se abtina de a participa la clonarea fiintelor umane pâna la intrarea în vigoare a unei interdictii angajante din punct de vedere juridic; se recunoaste ca cercetarea în sectorul biotehnologiei si mai ales în fabricarea proteinelor, a medicamentelor si a vaccinurilor destinate omului poate fi utila pentru combaterea unor maladii; si se cere o legislatie comunitara asupra clonarii animalelor si în mod deosebit asupra noilor dezvoltari stiintifice, prin controale stricte, pentru a garanta sanatatea umana, continuitatea speciei si a raselor animale si pentru a tutela diversitatea biologica.

27. Congregatia pentru Doctrina Credintei, Istruzione ...p. I, n. 6.

28. Academia Pontificala pentru Viata, Rifflessioni sulla clonazione, Citta del Vaticano 1997. Pentru un comentariu pe marginea documentului v. Di Pietro M.L., "Riflessione sulla clonazione". Il documento della Pontificia Accademia per la Vita, "Camilianum", 1997, VIII(16), pp. 195-202.

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?manual=18
Vă rugăm să respectați drepturile de autor