www.profamilia.ro /cateheza.asp?teologiatrupului=c7_2
 
 CATEHEZA 

Teologia trupului
pr. Richard M. Hogan

sursa: www.nfpoutreach.org

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior Capitolul VII.
Casatoria

Sectiunea 2.
Uniunea maritala este una de supunere reciproca

Înainte de îndemnul lui catre sotii, Sf. Paul foloseste exact acelasi limbaj pentru soti si pentru sotii. El scrie în versetul 21 ca atât sotii cât si sotiile trebuie "sa fie supusi unii altora în frica lui Cristos" [6]. În mod evident, "supunerea" se aplica atât la soti cât si la sotii, nu doar la sotii. Dupa remarca generala din versetul 21, urmeaza versetul 22 adresat sotiilor, si apoi în versetul 25 Apostolul se adreseaza sotilor spunându-le: "iubiti-va sotiile asa cum Cristos a iubit Biserica si s-a dat pe sine pentru ea" [7].

"Frica" de Cristos nu este o teama coplesitoare, ci mai degraba un respect plin de admiratie pentru sfintenie. Cristos este Dumnezeu Fiul facut om. În El, s-a revelat Dumnezeu. În El, Dumnezeu a vizitat poporul Sau. Asa cum Petru, Iacob si Ioan au fost impresionati la Schimbarea la Fata, si noi trebuie sa fim întotdeauna impresionati în fata uimitorului sfânt mister al Întruparii. Deoarece fiecare dintre soti este într-o casatorie "un alt Cristos" (Paul vorbeste aici de casatoria dintre botezati), ei trebuie sa vada unul în celalalt misterul lui Cristos. Singura atitudine adecvata în fata acestui mister este frica si asadar o supunere reciproca pe care amândoi trebuie sa i-o acorde lui Cristos. Dupa cum scria Papa: "Misterul lui Cristos, patrunzând în inimile lor, producând în ei acea sfânta 'frica de Cristos' (si anume evlavie), trebuie sa îi conduca la a fi supusi unul altuia" [8]. Nu poate asadar exista nici o dominare a unuia asupra celuilalt.

De fapt, Papa Ioan Paul al II-lea a vazut în versetul 21 o explicatie partiala a instructiunilor Sf. Paul catre sotii din versetul 22. Un alt aspect al explicatiei reiese atunci când Sf. Paul scrie ca sotii trebuie "sa-si iubeasca sotiile" [9]. "Iubirea exclude orice fel de supunere prin care sotia ar putea deveni o sluga sau o sclava a sotului, un obiect al stapânirii unilaterale. Iubirea îl face pe sot deopotriva supus sotiei, si în consecinta supus Domnului Însusi, asa cum este sotia fata de sot. Comunitatea sau unitatea pe care ei trebuie sa o stabileasca în casatorie este constituita prin daruirea reciproca de sine, care este de asemenea o supunere reciproca" [10].

Iubirea este de la Dumnezeu. De fapt, Îl numim cu aceasta activitate pentru ca aceasta ESTE CEEA CE FACE EL. Aceasta iubire a fost revelata de Cristos, în special prin patimirea si moartea Sa. Analizând patimirea lui Cristos, putem vedea cinci elemente: 1. o decizie (nu voia Mea, ci voia Ta sa se faca), 2. bazata pe cunoasterea în minte (rascumpararea era necesara, din cauza pacatului stramosesc si a tuturor celorlalte pacate ale rasei umane, pentru ca sa se poata împlini ceea ce Dumnezeu a dorit pentru noi "de la început"); 3. Cristos a decis sa se daruiasca pe Sine (ce ar fi putut da mai mult Cristos decât ceea de a dat pe cruce?); 4. darul Lui este permanent (El este întotdeauna Rascumparatorul nostru care poarta ranile mortii Sale); 5. si darul Lui este datator de viata (ne da viata harului).

Suntem creati dupa imaginea lui Dumnezeu pentru a iubi asa cum iubeste El. Iubirea noastra trebuie sa aiba aceste cinci caracteristici sau nu este iubire. Iubirea noastra trebuie sa fie asadar rezultatul unei uniuni a vointelor. Cei care iubesc pe cineva îi spun acelei persoane: "Ma daruiesc tie. Voiesc ceea ce voiesti tu. Aleg ceea ce alegi tu". Acest dar este facut în deplina libertate pentru ca cel care iubeste VREA sa se daruiasca pe sine celuilalt. Daca nu este facut în deplina libertate, nu este un dar si în consecinta nu este iubire. Constrângerea nu are ce cauta într-o relatie de iubire. Sotii si sotiile, în momentul în care rostesc juramintele lor - în momentul ceremoniei casatoriei - în mod liber, în cunostinta deplina de cauza, aleg sa se daruiasca pe sine unul altuia. Ei aleg de fapt sa spuna unul altuia: Aleg ceea ce alegi tu. Doresc sa fac ceea ce ceri tu. Doresc sa îti fiu "supus" tie - si vice-versa. Asadar, uniunea maritala este una de daruire reciproca, de "supunere" reciproca.

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/cateheza.asp?teologiatrupului=c7_2
Vă rugăm să respectați drepturile de autor