www.profamilia.ro /cateheza.asp?cbl=biserica_14
 
 CATEHEZA 

Credin?a, Biserica, lumea dupa Conciliul Vatican II
Cateheze pentru adul?i

sursa: Robert Lazu

Cateheza a XIV-a:
Botezul, poarta Împaratiei (II)

Motto: "Toate prefigurarile din Vechiul Testament îsi gasesc împlinirea în Isus Cristos" (Catehismul Bisericii Catolice, art. 1223).

 

Introducere

Daca în cateheza anterioara am vorbit despre necesitatea Botezului din punctul de vedere al istoriei mântuirii, astazi vom încerca sa cunoastem cele mai importante semnificatii simbolice ale botezului. Caci fiecare gest, fiecare obiect sacru este încarcat de sens. Nimic din ceea ce intra în structura ceremoniei Sacramentului Botezului - ca si a oricarei alte taine - nu este întâmplator. Dumnezeu însusi este cel care opereaza prin lucrarea harului sau sfintitor, dar, totodata, El ne transmite un întreg mesaj, o întreaga istorie care este rezumata în gesturile savârsite de sacerdoti. Pe de alta parte, este absolut necesar sa subliniem ca nici un Sacrament nu se limiteaza la a ne trimite la istorii vechi. Nu. El pur si simplu ne introduce într-o alta ordine a existentei, facându-ne sa participam într-un mod misterios la toate evenimentele mântuirii. Înainte de a patrunde în simbolismul baptismal, sa ne reamintim ceea ce spuneam în cateheza anterioara: dupa cum arata Sfântul Grigore de Nyssa, Botezul reprezinta re-creatia fiecaruia dintre cei botezati, care, din starea unei fapturi supuse mortii pacatului, este re-înviata fiind introdusa în Viata vesnica a Mântuitorului Cristos. Fiind deci mult mai mult decât o simpla ceremonie pioasa: "Prin botez suntem eliberati de pacat si renascuti ca fii ai lui Dumnezeu, devenim madulare ale lui Cristos, suntem încorporati în Biserica si facuti partasi la misiunea ei" (Catehismul Bisericii Catolice, art. 1213).

 

Cuprins

Botezul nu este si nu trebuie sa fie o ceremonie privata. Caci el da seama de bogatiile spirituale ale vietii ecleziale, fata de care, adesea, multi credinciosi sunt opaci. De aceea acest sacrament trebuie slujit în biserica (desigur, cu exceptia unor situatii speciale), solicitând din partea credinciosilor o anumita atentie: "Semnificatia si harul sacramentului Botezului apar limpede în riturile celebrarii sale. Numai urmarind, printr-o participare atenta, gesturile si cuvintele acestei celebrari, credinciosii sunt initiati în bogatiile pe care acest sacrament le semnifica si le înfaptuieste în fiecare nou botezat" (Catehismul Bisericii Catolice, art. 1234). Catehismul expune sistematic gesturile sacre si simbolurile Botezului, oferindu-ne prilejul sa le întelegem si noi. Vom folosi în acest scop unul dintre cele mai vechi texte patristice care descriu Botezul si simbolismul sau, text care apartine unui misterios dar foarte profund autor, Dionisie Areopagitul (Despre Ierarhia Bisericeasca).

Mai întâi sa vedem care sunt elementele "mistagogiei celebrarii".

  1. Semnul Crucii - marcheaza pecetea lui Cristos asupra celui botezat. Fiind semnul sub care a murit Cristos însusi, semnul Crucii implica participarea crestinului la suferinta Sa mântuitoare.

  2. Vestirea Cuvântului lui Dumnezeu - este vorba de lumina Revelatiei supranaturale care îi lumineaza pe cei care intra în Împaratia lui Dumnezeu. Credinta e un element indispensabil Botezului. Caci Botezul nu este un act magic, menit sa obtina automat si impersonal mântuirea, ci el opereaza numai asupra celor care cred cu adevarat, personal, în ceea ce Biserica transmite si învata ca fiind Adevar revelat.

  3. Exorcismele - sunt rugaciuni menite sa-l scoata pe energumen de sub puterea celui rau si de sub puterea pacatului. Lepadarea de Satana indica asumarea personala a exigentelor luptei spirituale în slujba Bisericii si a armatelor luminii.

  4. Apa pentru Botez - este materia principala a ceremoniei sacre. E sfintita printr-o rugaciune de epicleza si semnifica materia din care este re-creat cel Botezat.

  5. Scufundarea întreita în numele Sfintei Treimi - este ritul esential al Botezului, care simbolizeaza îngroparea (scufundarea) alaturi de Cristos, si Învierea (iesirea la suprafata) împreuna cu El. Aceasta modalitate îsi pastreaza simbolismul si valoarea si sub forma stropirii de trei ori cu apa sfintita.

  6. Ungerea cu sfânta crisma - semnifica primirea darului Duhului Sfânt de catre cel botezat. Cel inclus în Biserica devine astfel "uns" al lui Dumnezeu.

  7. Vesmântul alb - simbolizeaza faptul ca cel botezat e îmbracat în Cristos cu care a înviat.

  8. Lumânarea - semnifica "iluminarea" celui botezat. Toata viata crestinului apare, în primul rând, ca o lupta dusa cu scopul de pastra aprins harul primit la Botez,

Acum, dupa ce am consemnat aceste simboluri baptismale mistagogice, sa vedem cum descrie botezul Dionisie Areopagitul în De ecclesiastica hierarchia (Despre ierarhia bisericeasca).

Într-un capitol dedicat integral Botezului, Dionisie expune 7 puncte principale. Primul se refera la începutul lucrarii mântuitoare, care, la initiativa lui Dumnezeu, apartine apostolilor si urmasilor lor: "Când ierarhul doreste ca toti oamenii sa se mântuiasca prin asemanarea lor cu Dumnezeu si sa ajunga la cunostinta adevarului, atunci le vesteste Evanghelia cea adevarata, anume ca Dumnezeu, prin bunatatea firii Sale fata de oameni, este cu milostivire pe pamânt...". Auzind aceasta veste mântuitoare, miscat de harul Duhul Sfânt care-i da un imbold discret, pagânul (adica cel nebotezat) se duce la unul dintre membrii Bisericii lui Cristos si-l convinge sa-l conduca la ierarh, luându-si un nas, care-l va calauzi în profunzimea vietii spirituale. Ierarhul, primindu-l pe cel care doreste sa devina crestin alaturi de nasul acestuia, "proslaveste prin multumiri duhovnicesti si prin închinare trupeasca pe unicul Începator a toata bucuria", recunoscând astfel ca cel care doreste sa se boteze o face - în primul rând - datorita vointei lui Dumnezeu, abia dupa aceea datorita vointei proprii. Aflat fata în fata cu aspirantul, ierarhul "îl îndeamna sa faca deplina întoarcerea sa la Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu este în totul perfect si fara prihana. Dupa ce-i explica în ce consta viata cea în Dumnezeu si-l întreaba daca vrea sa duca o astfel de viata, atunci Ierarhul, dupa ce i-a primit fagaduinta, îi pune mâna pe cap si, facându-i semnul crucii, porunceste preotilor sa înscrie printre cei botezati pe acest barbat si pe nasul sau". Urmeaza exorcizarile. "(...) Ierarhul descinge pe cel venit spre botezare si porunceste sa fie dezbracat de catre co-liturghisitori. În urma, îndreptându-l cu fata catre rasarit si asezându-i mâinile desfacute în aceeasi directie, îi porunceste sa sufle de trei ori asupra Satanei si sa pronunte cuvintele de lepadare. Dupa ce i se repeta de trei ori lepadarile si le repeta de trei ori, ierarhul îl îndreapta spre rasarit; îl face sa priveasca spre cer si, întinzând mâinile în sus, îi porunceste sa se uneasca pe sine cu Cristos si cu toate învataturile cele divine ce ne-au fost predate". Urmeaza marturisirea. Curatit de rautate, neofitul rosteste de tei ori Crezul dupa care este binecuvântat. Abia atunci este dezbracat complet (daca era vorba de o femeie de aceasta se ocupau femei credincioase), este uns cu ulei sfintit (crisma) iar Ierarhul sfinteste apa. Urmeaza Botezul propriu-zis. Ierarhul pronunta deasupra apei numele candidatului, dupa care "îl cufunda de trei ori si, la cele trei scufundari si scoateri din apa, invoca întreita ipostaza a dumnezeiestii fericiri (Catehismul Bisericii Catolice, art. 1240: În Biserica latina, aceasta tripla turnare este însotita de cuvintele oficiantului: «N., eu te botez în numele Tatalui, si al Fiului, si al Sfântului Duh.» În liturgiile orientale, catehumenul fiind întors spre rasarit, preotul spune: «Boteaza-se robul lui Dumnezeu, N., în numele Tatalui, si al Fiului, si al Sfântului Duh.» La invocarea fiecareia dintre cele trei persoane ale Sfintei Treimi, îl cufunda în apa si îl ridica. - n.n.). Dupa aceea, primindu-l preotii, îl prezinta nasului sau celui ce l-a adus sa fie admis la botez. Împreuna cu acesta, îl îmbraca ei cu o haina potrivita (alba - n.n.) si-l duc apoi din nou la Ierarh". Iata deci cum din cele mai vechi timpuri ale Bisericii, ceremonia sacra a Botezului e prezentata cu mare bogatie de detalii, interpretarile simbolice relevându-ne semnificatiile profunde ale Botezului.

 

Concluzii

"Încorporat lui Cristos prin Botez, cel botezat este facut asemenea chipului lui Cristos. Botezul îl pecetluieste pe crestin cu un sigiliu spiritual de nesters (caracter) al apartenentei sale la Cristos. Aceasta pecete nu este stearsa de nici un pacat, chiar daca pacatul împiedica Botezul sa aduca roade de mântuire. Dat o data pentru totdeauna, Botezul nu poate fi repetat" (Catehismul Bisericii Catolice, art. 1272).

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/cateheza.asp?cbl=biserica_14
Vă rugăm să respectați drepturile de autor