www.profamilia.ro /cateheza.asp?catehezediverse=z1
 
 CATEHEZA 

Cateheze diverse
sursa: www.ercis.ro

CARE ESTE IMPORTANTA ROZARIULUI?

A) Informatii istorice despre Rozariu

Când apare rugaciunea Rozariului?

Ea are origini foarte vechi. Se pare ca provine din secolul al XII-lea, când era deja recitata de mult timp de calugarii certozini.

Apoi, foarte repede s-a raspândit în toata lumea catolica, capatând caracteristici diferite, dar pastrând mereu invocatia catre Preasfânta Fecioara Maria. Popularitatea Rozariului este confirmata si de numarul mare de confraternitati si de grupuri care, deja în trecut ca si în zilele noastre, poarta titlul sau.

Comemorarea liturgica în cinstea Sfintei Fecioare Maria a Rozariului se celebreaza la 7 octombrie.

Papa Grigore al XIII-lea a transferat-o în aceasta zi, înlocuind comemorarea Sfintei Maria a Victoriei pe care predecesorul sau, Pius al V-lea, a instituit-o pentru a comemora victoria la Lepanto a flotei crestine asupra flotei turcesti care ameninta coastele din regiunea Veneto.

Ce au spus unii papi cu privire la Rozariu?

Raspândit rapid în Biserica, Rozariul a fost foarte repede reglementat, recunoscut oficial si recomandat credinciosilor de catre Suveranii Pontifi.

- Cel dintâi papa care i-a determinat fizionomia esentiala, i-a conferit carisma ecleziala, a scos în evidenta calitatile sale si l-a recomandat poporului lui Dumnezeu a fost dominicanul sfântul Pius al V-lea. Sunt memorabile bulele Consueverunt din anul 1569, adevarata magna charta a Rozariului si Salvatoris Domini din anul 1572, scrisa dupa victoria crestinatatii la Lepanto.

- Un alt mare pontif al Rozariului a fost papa Leon al XIII-lea. Foarte evlavios fata de aceasta rugaciune, i-a dedicat 22 de documente. A aratat-o ca "modul fericit pentru a face sa patrunda si sa se înradacineze în suflete principalele dogme ale credintei crestine".

În anul 1883 a stabilit ca "toata luna octombrie din anul respectiv si în viitor sa fie consacrata si dedicata Fecioarei Ceresti a Rozariului". Din anul 1891 ne amintim de definitia semnificativa pe care a dat-o Rozariului: "ca legitimatia credintei noastre si compendiul cultului datorat Mariei". În anul 1892 justifica recomandarile sale de a face rugaciunea Rozariului spunând ca în ea "sunt asa de bine si asa de util reunite o forma excelenta de rugaciune, un mijloc eficace pentru a pastra credinta si un ideal deosebit de virtute desavârsita: este foarte just ca adevaratii crestini sa-l aiba adesea în mâini si sa-l mediteze cu evlavie". În anul 1898 ajunge sa afirme ca "Rozariul constituie forma cea mai excelenta de rugaciune privata si mijlocul cel mai eficace pentru a obtine viata vesnica" si ca "în clipa suprema, cei evlaviosi Rozariului vor fi mângâiati de gingasia materna a Fecioarei Maria si vor adormi lin la sânul sau".

- Papa Pius al X-lea a stimat si a iubit Rozariul recitându-l cu fidelitate înainte si în timpul pontificatului sau. El a afirmat: "Rozariul constituie rugaciunea prin excelenta reunind cu meditarea misterelor religiei noastre si cu cele mai sfinte rugaciuni, mijlocirea Preasfintei Fecioare. Trebuie sa nutrim cea mai draga speranta ca prin intermediul acestei practici Domnul ne va acorda cele mai bune haruri". În testamentul sau a recomandat Rozariul ca "rugaciunea care, mereu dupa rugaciunea liturgice, este cea mai frumoasa dintre toate, cea mai bogata în haruri, cea care îi place mai mult Preasfintei Fecioare Maria".

- Cu enciclice si discursuri importante au preamarit si recomandat Rozariul Benedict al XV-lea si Pius al XI-lea, caruia îi este atribuita fraza provocatoare, amintita adesea: "as putea converti lumea daca as avea o armata care sa recite Rozariul".

- În schimb, este a lui Pius al XII-lea definitia vestita: "Rozariul este sinteza întregii evanghelii, meditare a misterelor Domnului, sacrificiu de seara, coroana de trandafiri, imn de lauda, rugaciune a familiei, compendiu al vietii crestine, semn sigur al favorului ceresc, ajutor pentru mântuirea asteptata".

- Ioan Paul al II-lea, la 16 octombrie 2002, a publicat Scrisoarea apostolica Rosarium Virginis Mariae, cu ocazia celui de-al 120-lea aniversar al enciclicei Supremi apostolatus officio cu care Leon al XIII-lea, la 1 septembrie 1883, a lansat publicare unei serii de documente dedicate tocmai Rozariului.

Desi "caracterizat de fizionomia sa mariana", scrie Ioan Paul al II-lea în introducerea la scrisoare, Rozariul "este rugaciune cu inima cristologica" care cu "simplitatea si profunzimea sa ramâne, si în acest al treilea mileniu, o rugaciune de mare semnificatie, destinata sa aduca roade de sfintenie". Ioan Paul al II-lea a proclamat anul dintre octombrie 2002 si octombrie 2003 "Anul Rozariului", invitând la recitarea acestei rugaciuni care "duce la însasi inima vietii crestine si ofera o obisnuita si rodnica oportunitate spirituala si pedagogica pentru contemplatia personala, formarea poporului lui Dumnezeu si noua evanghelizare".

B) Structura Rozariului

Din câte "Bucura-te, Marie" este format actualmente Sfântul Rozariu?

Este format din 200 de "Bucura-te, Marie", împartite în decade, grupate în patru cicluri de câte cinci mistere fiecare. Fiecare coroana a Sfântului Rozariu este formata din cinci decade. Coroana Rozariului a aparut ca instrument pentru numararea rugaciunilor dupa modelul instrumentelor asemanatoare folosite deja în alte religii, îndeosebi de budisti (108 boabe) si de musulmani (99 de boabe, adica atâtea câte sunt numele atribuite lui Dumnezeu de catre Coran). Leon al X-lea, de exemplu, în anul 1516 aproba o "coroana" în cinstea Domnului Nostru care consta în 33 de boabe mici (anii lui Cristos conform traditiei populare) pentru recitarea tot atâtor "Tatal nostru" cu adaugirea a cinci boabe mai mari (ranile lui Cristos) pentru recitarea a cinci "Bucura-te, Marie".

De ce în trecut Rozariul era format din 150 de "Bucura-te, Marie"?

Sfântul Rozariu de 150 de "Bucura-te, Marie" amintea de cei 150 de psalmi care fac parte din Liturgia Orelor si care în trecut (dar uneori si în prezent) pentru cei nu stiau carte erau înlocuiti cu recitarea zilnica a 150 de "Tatal nostru". Cu dezvoltarea evlaviei mariane a fost propusa poporului recitarea zilnica a 150 de "Bucura-te, Marie", atunci când aceasta rugaciune biblica înca nu avea a doua parte, adaugata pe la sfârsitul secolului al XV-lea.

C) Importanta Rozariului

Care este raportul dintre Rozariu si viata zilnica?

"Inima noastra - a afirmat Ioan Paul al II-lea în primul sau an de pontificat - poate sa cuprinda în aceste decade ale Rozariului toate faptele care compun viata individului, a familiei, a natiunii, a Bisericii si a omenirii". Tocmai asupra "implicatiei antropologice" se opreste papa, definindu-l "secretul pentru a ne deschide mai usor la o cunoastere profunda si implicatoare a lui Cristos prin intermediul Mariei", dar si un mod pentru a cere ajutor de la Cristos pentru "multele probleme, necazuri, trude si proiecte care marcheaza viata noastra". Rozariul este si un raspuns la acea "exigenta reînnoita de meditatie", tipica pentru epoca noastra.

În ce sens Rozariul este rugaciunea pentru pace si pentru familie?

Pacea si familia: pentru papa Ioan Paul al II-lea acestea sunt doua domenii deosebite în care rugaciunea Rozariului se dovedeste capabila "sa dea speranta pentru un viitor mai putin obscur".

- "Rozariul este rugaciunea orientata din natura sa spre pace", scrie Ioan Paul al II-lea în Scrisoarea apostolica din anul 2002, "si datorita roadelor de iubire pe care le produce", între care "dorinta de a primi, a apara si a promova viata, luând asupra-si suferinta copiilor din toate partile lumii"; de "a da marturie despre fericiri în viata de fiecare zi"; de "a deveni Simon din Cirene" în fiecare frate doborât de durere sau zdrobit de disperare". Într-un cuvânt, de a deveni "constructori ai pacii în lume" si de "a spera ca si astazi , o "batalie" atât de grea ca aceea a pacii poate sa fie câstigata".

- Alt versant critic al timpului nostru, pentru care Ioan Paul al II-lea cere un supliment de angajare, este cel al familiei. Relansarea Rozariului în familiile crestine, în cadrul unei pastoratii mai largi a familiei, poate sa constituie, dupa cum spune papa, o ocazie optima pentru:

* a alimenta rugaciunea familiara atât de importanta si astazi;

* a încredinta rugaciunii Rozariului itinerarul de crestere a copiilor;

* a redescoperi valoarea tacerii;

* a favoriza faptul de a sta împreuna si de a comunica în rugaciune între diferitii membri ai familiei.

Exista si un Rozariu misionar?

Da, si este foarte sugestiv: o decada, cea alba este pentru batrâna Europa, pentru ca ea sa fie capabila sa-si reînsuseasca forta evanghelizatoare care a dat nastere la atâtea Biserici; decada galbena este pentru Asia, care explodeaza de viata si de tinerete; decada verde este pentru Africa, încercata de suferinta, dar disponibila la vestire; decada rosie este pentru America, pepiniera de noi forte misionare; decada albastra este pentru continentul Oceania si Australia care asteapta o raspândire mai capilara a evangheliei.

D) Misterele Rozariului

Misterele de bucurie (lunea si sâmbata)

- În primul mister de bucurie se contempla vestea adusa de Înger Preasfintei Fecioare Maria: "Intrând îngerul la ea a spus: «Bucura-te, tu care esti plina de har, Domnul este cu tine... Iata vei zamisli si vei naste un fiu si-i vei pune numele Isus»" (Lc 1,28.31).

- În al doilea mister de bucurie se contempla vizita Preasfintei Fecioare Maria la sfânta Elisabeta: "Imediat ce Elisabeta a auzit salutul Mariei, i-a tresarit pruncul în sânul ei" (Lc 1,41).

- În al treilea mister de bucurie se contempla nasterea lui Isus în pestera din Betleem: "Maria l-a nascut pe fiul ei, primul nascut, l-a înfasat si l-a culcat în iesle, pentru ca nu era loc de gazduire pentru ei" (Lc 2,7).

- În al patrulea mister de bucurie se contempla prezentarea lui Isus la templu de catre Maria si Iosif: la patruzeci de zile de la nasterea lui Isus, Maria si Iosif "l-au dus pe prunc la Ierusalim ca sa-l ofere Domnului" (Lc 2,22).

- În al cincilea mister de bucurie se contempla regasirea lui Isus în templu: "Nu stiati ca trebuie sa fiu în casa Tatalui meu? Mama lui pastra toate acestea în inima ei" (Lc 2,49-51).

Misterele de lumina (joia)

- În primul mister de lumina se contempla botezul lui Isus în Iordan: "În zilele acelea, a venit Isus din Nazaretul Galileii si a fost botezat de Ioan în Iordan. Si din cer s-a auzit un glas: «Tu esti Fiul meu cel iubit, în tine mi-am gasit bucuria»" (Mc 1,9-11).

- În al doilea mister de lumina se contempla Isus la nunta din Cana: "Mama lui Isus a spus slujitorilor: «Faceti tot ce va va spune». Aceasta a facut-o Isus ca început al semnelor, în Cana Galileii. Si-a aratat gloria, iar discipolii lui au crezut în el" (In 2,5.11).

- În al treilea mister de lumina se contempla vestirea împaratiei lui Dumnezeu: "Isus a venit în Galileea, predicând evanghelia lui Dumnezeu si spunând: «S-a împlinit timpul si Împaratia lui Dumnezeu este aproape! Convertiti-va si credeti în evanghelie!»" (Mc 1,15).

- În al patrulea mister de lumina se contempla Schimbarea la Fata a lui Isus: "Isus i-a luat cu sine pe Petru, pe Ioan si pe Iacob si s-a urcat pe munte ca sa se roage. Si, în timp ce se ruga, înfatisarea fetei lui s-a schimbat, iar îmbracamintea lui a devenit alba, stralucitoare" (Lc 9,28-29).

- În al cincilea mister de lumina se contempla întemeierea Euharistiei: "În timp ce mâncau, Isus a luat pâinea, a binecuvântat-o, a frânt-o, a dat-o discipolilor si le-a spus: «Luati, mâncati; acesta este trupul meu!». Apoi luând potirul, dupa ce a multumit, le-a dat lor, spunând: «Beti din acesta toti, caci acesta este sângele meu, al aliantei, care se varsa pentru multi spre iertarea pacatelor»" (Mt 26,26-28).

Misterele de durere (martea si vinerea)

- În primul mister de durere se contempla agonia lui Isus în Ghetsemani: "Si, intrând în agonie, se ruga si mai staruitor, iar sudoarea lui, care cadea pe pamânt, s-a facut ca picaturile de sânge" (Lc 22,44).

- În al doilea mister de durere se contempla biciuirea lui Isus: "Atunci Pilat l-a luat pe Isus si l-a dat sa fie biciuit" (In 19,1).

- În al treilea mister de durere se contempla încoronarea lui Isus cu spini: "Soldatii, împletind o coroana de spini, i-au pus-o pe cap" (Mt 27,29).

- În al patrulea mister de durere se contempla drumul lui Isus la Calvar cu crucea pe umeri: "Pilat l-a predat lor ca sa fie rastignit. Asadar, l-au luat pe Isus. Purtându-si singur crucea, a iesit spre locul numit Golgota" (In 19,16-17).

- În al cincilea mister de durere se contempla Isus rastignit si mort pe cruce: "Ajunsi la Calvar, l-au rastignit... Dupa ce a luat otetul, Isus a spus: «S-a împlinit!». Si, plecându-si capul, si-a dat duhul" (In 19,18.30).

Misterele de slava (miercurea si duminica)

- În primul mister de slava se contempla învierea lui Isus: "Stiu ca-l cautati pe Isus cel rastignit. Nu este aici, caci a înviat dupa cum a zis" (Mt 28,5-6).

- În al doilea mister de slava se contempla înaltarea lui Isus la cer: "Domnul Isus s-a înaltat la cer si s-a asezat la dreapta lui Dumnezeu" (Mc 16,19).

- În al treilea mister de lumina se contempla coborârea Duhului Sfânt asupra apostolilor aflati împreuna cu Preasfânta Fecioara Maria în cenacol: "Le-au aparut niste limbi ca de foc. Toti au fost umpluti de Duhul Sfânt" (Fap 2,3-4).

- În al patrulea mister de slava se contempla ridicarea Preasfintei Fecioare Maria la cer: "Mari lucruri mi-a facut Cel Puternic si numele lui e sfânt" (Lc 1,49).

- În al cincilea mister de slava se contempla încoronarea Preasfintei Fecioare Maria ca Regina a cerului si a pamântului: "Si s-a aratat în cer un semn mare: o femeie îmbracata în soare; ea avea luna sub picioarele ei, iar pe cap o coroana de douasprezece stele" (Ap 12,1).

Mons. Raffaello Martinelli,
Primat al bazilicii "Sfintii Ambrozie si Carol" în Roma

Traducere de pr. Mihai Patrascu

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/cateheza.asp?catehezediverse=z1
Vă rugăm să respectați drepturile de autor