www.profamilia.ro /apologetica.asp?urme=9
 
 APOLOGETICA 

Urmele lui Dumnezeu
IPS Ioan Ploscaru

achizitionare: 28.03.2005; sursa: Editura Signata

MESAJUL NESCRIS AL NATURII

"Cât sunt de marite lucrurile Tale Doamne, toate întru întelepciune le-ai facut."
(Ps. 103, 24)

Universul creat este cea mai veche Evanghelie deschisa de Creator în fata ochilor omului, care poate citi si vedea minunile creatiei. Sa analizam câteva exemple luate din ethologia (comportamentul) fiintelor create:

Entomologii (savantii care se ocupa cu studiul insectelor) cunosc mai multe specii de viespi care îsi depun ouale pentru a fi clocite în corpul altor insecte, pe care nu le omoara, ci numai le paralizeaza pentru a tine caldura oualor lor. Asa este viespea numita Rhysa persuasoria, care îsi depune ouale în corpul altei viespi numita Syrex. Oul Rysei se dezvolta în corpul acestei larve pâna ajunge la maturitate, apoi o devora. Înainte de a-si depune oul, Rysa face larvei Syrex o "injectie", prin scoarta de brad, sub care larva sta ascunsa, deci fara sa o vada. Care om ar putea administra o astfel de injectie pe nevazute si cu astfel de precizie? (Stiinta si Tehnica 1965).

Exista unele insecte care nu au arma de aparare. Atunci se deghizeaza, iau culoarea si forma precum si comportamentul celor otravitoare. De exemplu Sesia apiforma imita albina; Trichura cerberus ia forma viespei; Thyridia confusa si Dismorfia orise imita fluturii gretosi. Asemenea homocromii si homomorfii iau si unii serpi anodini, care imita culoarea si forma serpilor veninosi, fiind astfel oarecum la adapost de dusmani.

Tot asa si cu unele ciuperci. Oare prin "inteligenta" lor se deghizeaza? Pasarea Leipova din Australia nu-si cloceste singura ouale, ci îsi construieste o "clocitoare, automata". Amesteca anumite specii de ierburi cu namol din care îsi construieste cuibul. Ierburile fermenteaza producând o caldura constanta si permanenta (termostat-incubator) în care ouale se clocesc singure. Cine a învatat-o sa-si construiasca acest incubator?

Edmond Brodie, profesor la Universitatea din New York, a observat ca ariciul foloseste ca arma de aparare veninul broastei râioase. S-a constatat ca întreg tegumentul amfibienilor contine anumite cantitati de venin (difera de la specie la specie). Ariciul îsi freaca tepii de trupul broastei asigurându-si astfel tepi veninosi. Omul ajunge mult mai târziu sa-si procure arme chimice, începând de la sagetile otravite pâna la gazele toxice.

Karl von Frisch (n. 1886). I se atribuie Premiul Nobel în 1973, entomolog german, a descifrat limbajul albinelor. A observat ca albinele cercetas, când afla un loc melifer, comunica celorlalte albine lucratoare unde se afla locul. Albina cercetas face pe faguri un joc în forma de cifra opt, care indica unghiul fata de soare, directia si distanta la care se afla sursa de miere. Dupa ce au memorizat coordonatele, albinele lucratoare se duc singure si afla locul. Dr. Frisch a pus pe fiica sa sa ascunda mierea, la care sa duca o albina marcata, care întorcându-se în stup va face jocul cifrei opt. Privind acest joc, el însusi s-a dus si a aflat mierea ascunsa, indicata de albina prin limbajul sau mimetic. Cine a dat aceasta inteligenta albinei?

Ochii cu fatete ai albinelor sunt cu multa maiestrie construiti: când albinele sunt mutate pentru pastorit, ies din stup, fac o tura de recunoastere în jurul stupinei, fixându-i pozitia geografica, ca si cum ar fotografia-o, la care se întorc apoi, negresit, de la orice distanta.

Pestii abisali traiesc în mari la adâncimi pâna la 3-4.000 de metri, în întuneric total, sub presiuni greu de închipuit. Unii au pe cap un "bec" luminos pentru a detecta prada. Altii au curent electric pentru a paraliza vietatile cu care se hranesc. Acestia folosesc electricitatea cu sute de milioane de ani înainte ca Homo sapiens sa o fi descoperit.

Plantele carnivore neputând asimila azotul prin radacini, îl extrag din organismele vii pe care le captureaza. Exista circa 450 de specii, fiecare cu alta viclenie. De exemplu, Otratelul de balta (Utricularia vulgaris) îsi formeaza în apa, lânga radacini, un fel de burdufuri, pline cu aer, acoperite de cili (perisori) foarte sensibili. Îndata ce o insecta atinge cilii, capacelele burdufurilor se deschid, apa împinge insecta înauntru, dupa care capacelul se închide, iar insecta urmeaza a fi mistuita.

Planta cu ulcele (Nepentes distilatoria) foloseste cam acelasi procedeu. Ulcelele sunt curse aeriene pentru insectele aflate în cautare de polen si nectar, pe care le închid si le asimileaza.

Orhideele (Orphis scolopax, Orphis Iutea, Orphis speculum etc.) au un mod cu totul original de a-si fecunda (poleniza) florile. Staminele si pistilul lor imita perfect forma unor musculite femele. Primavara când un soi de musculite ies din ou, mai întâi ies masculii, care au o perioada de clocire mai scurta. Cum florile acestor orhidee imita perfect femelele, masculii înselati se arunca asupra lor si astfel polenizeaza floarea. Fara aceste insecte sus-numitele orhidee ar dispare într-un singur an. Oare ele au inventat acest viclesug?

Corpurile vietuitoarelor sunt printre cele mai minunate alcatuiri de ingeniozitate, ordine matematica si întelepciune. Ele sunt adevarate uzine de precizie, care pun în uimire pe omul de stiinta al zilelor noastre. Sa luam câteva exemple:

Celulele sunt unitati elementare de organizare a materiei vii, aflate în relatii de echilibru cu mediul înconjurator, cu capacitatea de autoreglare si de adaptare la variatiile din jur. Ele au capacitatea de autoreproducere si dezvoltare, mai exact zis, sunt masini chimice cu proprietati multiple. Toate vietuitoarele au în componenta lor celule vii. Conservarea si multiplicarea celulelor se face într-o ordine matematica plina de întelepciune. În corpul omenesc sunt câteva milioane de miliarde de celule, cele mai numeroase fiind globulele rosii sau hematiile. La un om adult se gasesc aproximativ o suta de miliarde. Hematiile traiesc în medie o suta de zile.

Fiecare organ celular îsi are o functie precisa. Unde este ordine trebuie sa fie o ratiune care a conceput-o si i-a dat impulsul de existenta. Vom arata câteva exemple de functiuni ale organelor corpului omenesc.

Corpul omenesc. Daca toate functiunile trupului ar fi înlocuite cu aparate, ar fi nevoie de uzine uriase, cu zeci de mii de muncitori, pentru a întretine fiecare organ, sa produca alimentele, sa supravegheze, sa dirijeze, sa pompeze si sa dozeze secretiile pentru întretinerea complexului organism.

Chiar din punct de vedere material, Creatorul a folosit pentru corpul omenesc materiale foarte scumpe. Un chimist din Zurich (Elvetia) a calculat pretul substantelor folosite în corpul omenesc si a constatat ca pentru a fi reprodus, ar fi necesar cam 15 milioane de franci elvetieni. Substantele cele mai scumpe ar fi albuminele si hormonii. (Lumea, 25.11.1976). Sa analizam, foarte sumar, câteva organe:

Ochiul este un aparat fotografic minune! Retina este o membrana care captuseste fundul ochiului cu aproximativ 3.200.000 celule cu bastonase si cam 45.000.000 celule cu conuri, neînchipuit de fine. Undele electromagnetice care impulsioneaza retina variaza între 400-800 bilioane miscari pe secunda. Celulele cu conuri si cele cu bastonase sunt în legatura cu nervul optic care transmite imaginile la creier, ca un fir telegrafic, cu viteze greu de imaginat. Ochiului i s-au prevazut aparatori: pleoape, gene, sprâncene, lacrimi, care-l apara si-l curata de praf.

Laringele o alta minune! În gâtul nostru descoperim un instrument muzical, pe care-l purtam neîncetat cu noi. Acest instrument este foarte asemanator cu instrumentele pe care mult mai târziu le-a facut omul. Cât este de mic laringele, încât poate fi pus în buzunarul vestei, cu un aspect atât de neînsemnat, el are înfatisarea si calitatile unui instrument universal de o constructie si eficacitate unica. Poate produce 170 de tonuri diferite, corespunzatoare cu 170 de coarde de pian sau 170 de pozitii la vioara. Are mai multe registre si poate împrumuta tonul a cel putin o duzina de instrumente diferite. Tot ce auzim: fluieraturi, tipete, urlete, râsul, cântecul sunt produse în acest mic aparat. Dar cel mai important sunet este vorbirea: producerea vorbirii. Cât de minunata este aceasta comunicare între oameni!

Este uimitor de precisa legatura dintre creier si acest instrument, care se face cu o viteza greu de imaginat. Astfel se formeaza cuvintele si frazele întocmite cu ratiune si frumusete. Daca urmarim o conferinta cu zeci de date, si raportat la fapte si idei interesante, acestea toate sunt actiunea rapida a creierului asupra laringelui.

Creierul este centrala de comanda a corpului. Activitatea tuturor organelor sta în sarcina sistemului nervos care se centralizeaza la creier. Misterioasele celule nervoase din creier poseda o putere inexplicabila. În medie sunt 10-15 miliarde de celule nervoase numai în scoarta cerebrala, în restul creierului celulele nervoase sunt de domeniul fantasticului. S-a constatat ca aceste celule au un consum foarte redus de energie, cel mult 100 de wati. Pentru acelasi numar de unitati o masina de dimensiuni greu de realizat ar consuma cel putin 10 milioane de wati. (Scânteia 25.1.1966).

Dar randamentul creierului? Potrivit Buletinului Medical englez "Therapeutic notes" memoria înregistreaza anual 250.000 miliarde de date. Într-o viata de 70 de ani omul înmagazineaza în memorie circa 15 miliarde de miliarde de informatii. Specialistii afirma ca un lucru odata înregistrat nu mai poate fi sters cu desavârsire. Procedeul de construire al amintirilor este deocamdata un mister. (Lumea, aug. 1965)

Prof. dr. Constantin Arsenie chirurg neurolog de renume mondial, declara: "Ce stim despre creier? Jumatate stim, jumatate nu stim, iar din ceea ce stim sunt mai mult ipoteze decât certitudini. Pe masura ce cunoasterea înainteaza se descopera universuri nici macar banuite pâna acum".

Inima este o pompa, un motor atât de perfect încât pentru a o înlocui ar trebui o uzina mai complicata decât o racheta cosmica. (Science et Vie, iulie 1970). Desi cât un pumn (cca 250-300 g) acest muschi este o pompa ce hraneste si curata neîncetat si cea mai mica din sutele de milioane de celule ale corpului. Ea pompeaza cantitati enorme de sânge prin milioanele de tevi si tevisoare, pâna la firul de par. Inima este cel mai productiv motor din lume. Bate de 100.000 de ori pe zi, de aproape 40 milioane de ori pe an. Cu fiecare bataie absoarbe 1/10 litri de sânge, iar pe an aproape 4 milioane de litri. Inima are prevazute si clipe de odihna, dupa ce sângele este pompat spre marile vase de sânge (diastola). Câta întelepciune si prevedere! Sa fie întâmplatoare? Fiecare organ din corpul omenesc este o masina minune; ficatul, plamânii, pancreasul, intestinele etc. care umplu de admiratie pe oamenii de stiinta.

Dr. Nicolae Paulescu spunea: "Nu exista un singur organ celular sau individual care sa nu fie construit în vederea unei functiuni, pe care o va exercita mai târziu - caci nu exista un fenomen vital, celular sau individual, care sa nu se îndeplineasca în vederea unui scop determinat". Revista Science et Vie, din februarie 1994 (nr. 917), scrie: "Secretele fascinante ale corpului si creierului nostru sunt masina cea mai fantastica din lume".

Sa mai luam câteva exemple din natura: Oxigenul întretine viata, el este transportat în organism prin globulele rosii. S-au vazut oameni care au trait 30-40 de zile fara hrana, dar nici o fiinta vie nu ar putea trai nici zece minute fara aer. Daca s-ar retrage oxigenul numai pentru o ora din atmosfera pamântului, orice viata ar pieri, toate fiintele si natura s-ar preface în pulbere. Totusi cine se gândeste la acest mare dar ce l-a dat Dumnezeu pentru a sustine viata? Firul omenesc de par este mai rezistent decât plumbul, platina sau duraliminiu, singur otelul îl poate concura. Cosita unei femei (în medie 200.000 de fire) poate sustine o greutate de 20 de tone.

"Cât sunt de minunate lucrurile Tale Doamne, caci toate cu întelepciune le-ai facut" (Ps. 103, 24).

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/apologetica.asp?urme=9
Vă rugăm să respectați drepturile de autor