www.profamilia.ro /apologetica.asp?biblia=5
 
 APOLOGETICA 

Biblia raspunde
IPS Ioan Ploscaru

achizitionare: 21.04.2004; sursa: Casa de Editura Via?a Creotina

5. CINSTIREA SFINTILOR

De la început trebuie sa facem deosebire între adoratie sau cultul de latrie, ce se da numai lui Dumnezeu, si cultul de hiperdulie, ce se da Preacuratei Fecioare Maria si sfintilor. Cuvântul hiperdulie este de origine greceasca si înseamna "cel mai înalt servitor", iar dulie, tot cuvânt grecesc, înseamna cinstire de servitor. Deci, pe sfinti îi cinstim ca servitori ai lui Dumnezeu.

Obiectie: Protestantii si neoprotestantii (sectele) se leaga de cuvântul Sf. Pavel si spun ca respecta Sfânta Scriptura când combat cultul sfintilor. "Unul este Dumnezeu si unul mijlocitor între Dumnezeu si om, Omul Isus Cristos" (I Tim. 2,5).

Raspuns: Sfintii se roaga pentru noi în cer. Astfel, citim: "Si iata care a fost vedenia: El a vazut pe Onia, cel care mai înainte fusese arhiereu, om virtuos si bun, cucernic si blând, hotarât în cuvânt si din pruncie spre virtute sârguindu-se, cu mâinile ridicate rugându-se pentru tot poporul iudeilor... [...] Onia zicea: Acest om este prietenul fratilor tai, care se roaga mult pentru popor si pentru cetate" (II Macabei 15,12-14). (Cartile Macabeilor nu sunt cuprinse în Biblia evreiasca; ele au fost scrise în greceste, dar chiar daca unii sectari nu le tin de canonice, trebuie sa le admita ca istorie).

Sfintii din Vechiul Testament nu au ajuns la fericirea vesnica decât dupa moartea Domnului pe cruce, asa ca nu este mirare ca nu este raspândit cultul lor.

În Noul Testament: Isus vorbeste cu mare cinste de Moise: "Pe scaunul lui Moise au sezut carturarii si fariseii" (Matei 23,2); "Caci Moise a zis: cinsteste pe tatal tau si pe mama ta" (Marcu 7,10); "Si precum Moise a înaltat sarpele în pustiu..." (Ioan 3,14,26; 5,45; 7,23). Tot cu cinste vorbeste Isus de Regele si profetul David: "Ce vi se pare voua de Cristos? Al cui fiu este?" îi zisera lui: "Al lui David" (Matei 22,42,43); precum si de alti patriarhi: "Multi vor veni si vor sta la masa cu Avram, Isac si Iacov..." (Matei 8,11; 22,23; Luca 16,22). Prin aceste cuvinte Isus vrea sa arate ca ei sunt în unire cu Dumnezeu. Sânul lui Avram este raiul, loc de fericire eterna.

Apostolii ne dau model pe sfintii din Legea veche. Astfel: "Avram a crezut lui Dumnezeu si i s-a socotit aceasta ca dreptate..." (Rom. 4, 3; Gal. 3, 6 si urm.) În capitolul 11 de la Evrei, Sf. Pavel îi arata pe toti sfintii Vechiului Testament. "Iata ca noi fericim pe cei ce au rabdat cu tarie..." (Iacob,5); "Si când a luat cartea, cele patru fiinte si cei douazecisipatru de batrâni au cazut înaintea Mielului, având fiecare alauta si potire de aur, pline cu tamâie, care sunt rugaciunile sfintilor" (Apoc. 5,8).

Ajutorul îngerilor: "Atunci a deschis Domnul ochii lui Balaam si acesta a vazut pe îngerul Domnului" (Num. 22, 31-32); "Eu sunt capetenia ostirii Domnului si am venit acum! Atunci Iosua a cazut cu fata la pamânt..." (Iosua 5,14,15); "S-a dus Tobia sa caute omul si s-a întâlnit cu Rafael. Acesta era un înger, dar el nu stia"... "Caci un înger bun va merge împreuna cu el si va avea izbânda la drum si se va întoarce sanatos" (Tobia 5,1-22). Tânarul Tobia este condus de înger. (Mentionam ca unele Biblii nu au cartea lui Tobia).

Rugaciunile sfintilor de pe pamânt: "Si apropiindu-se Avram a zis: Pierde-vei, oare, pe cel drept ca si pe cel pacatos, încât sa se întâmple celui drept ce se întâmpla celui nelegiuit?" (Fac. 18,23-33). Asa se interpune Avram pentru cetatile Sodomei si Gomorei. "Si s-a rugat Avram lui Dumnezeu si Dumnezeu a vindecat pe Abimelec..." (Fac. 20,17). "Marturisiti-va unul altuia pacatele si va rugati unul pentru altul, ca sa va vindecati, caci multe poate rugaciunea fierbinte a dreptului" (Iacob 5,16).

Veneratia ce se da oamenilor sfinti pâna erau în viata: "Când Obadia mergea pe drum, iata i-a iesit înainte Ilie. Obadia l-a cunoscut si a cazut cu fata la pamânt..." (Împarati I, Regi III 18,7). (În unele Biblii, Cartea I si II Samuel sunt considerate I si II Regi. În aceste cazuri avem patru "Cartea Regilor"). "Duhul lui Ilie s-a odihnit peste Elisei si au iesit înaintea lui si i s-au plecat pâna la pamânt..." (Împ. II, sau Regi IV 2,14). De asemenea, în Noul Testament, Elisabeta exclama: "Binecuvântata esti tu între femei si binecuvântat este rodul pântecelui tau" (Luca 1,42,45).

Invocarea sfintilor: "Adu-ti aminte de Avram, de Isac si de Israel, slujitorii tai, la care te-ai jurat pe tine însuti" (Iesire 32,13), se roaga Moise. "Atunci a strigat Moise catre Domnul: Doamne, rogu-te tamaduieste-o!" (Num. 12,13), s-a rugat Moise pentru sora sa. "Dumnezeu a hotarât sa-i nimiceasca, însa Moise, alesul sau, stând împotriva înaintea lui, i-a întors mânia" (Ps. 106, 23); "Fiii lui Israel i-au zis lui Samuel: Nu ramâne mut! Nu ne parasi! Striga catre Dumnezeul nostru sa ne scape din mâna Filistenilor!" (I Samuel 7,8); "Cât ma priveste, ar fi un scârbos pacat împotriva Domnului sa nu ma interpun pentru voi" (I Sam. 12,23). Si David mijloceste: "Doamne, adu-ti aminte de David si de toate necazurile lui" (Ps. 132,1). "Caci Eu voi ocroti cetatea aceasta, ca s-o mântuiesc, din pricina mea si din pricina robului meu David" (IV Regi 19,34);

"Roaga-te pentru noi Domnului Dumnezeului nostru" (Ier. 37,3), zice regele Sedechia, prin fiul sau Iucal, profetului Ieremia; "Roaga-te ca Domnul Dumnezeul tau sa ne arate calea pe care sa mergem si ce sa facem" (Ier. 42,3), zic capeteniile ostirii...; "Am cautat (zice Domnul) printre ei un om ca sa se poarte cu dreptate si sa stea înaintea fetei mele, pentru tara aceasta, ca sa nu o pierd si nu am gasit" (Ezechiel 22,30); "Robul meu Iov sa se roage pentru voi, caci pe el îl voi primi si nu voi face dupa nebunia voastra" (Iov 42,8); "Cheama, cine-ti va raspunde? La care din sfinti te vei adresa?" (Iov 5,1); "Iar daca se gaseste un înger mijlocitor pentru el..." (Iov 33, 23); "Domnul a luat aminte si i-a ascultat..." (Malahia 3,16,17).

Mijlocirea si ajutorul sfintilor: "Si a zis Rafael catre Tobia: Ia cu tine fierea pestelui... Si Rafael a zis:... iata ca se vor deschide ochii tatalui tau ca sa vada" (Tobia 11,1-7). Astfel s-a vindecat Tobia de orbire.

"M-am rugat pentru pacatele voastre cu care ati gresit voi..."(Deut. 9,18); "Si a vazut ca nu este nici un om si S-a mirat ca nimeni nu mijloceste. Atunci bratul Lui i-a venit în ajutor..." (îs. 59,16); "Pe când vorbeam în rugaciunea mea, iata un om, Gabriel, pe care l-am vazut în vedenie, se apropie de mine pe vremea jertfei de seara si a grait asa: Daniele, chiar acum am sosit ca sa-ti deschid mintea." (Daniel 9,21,22). "Îngerul pazitor al Persiei mi-a stat împotriva..." (Daniel 10,13); "Si s-a aratat un calaret cu haina alba, mergând înaintea lor, si cu arme de aur sclipind..." (II Macabei 11,8).

Lauda sfintilor: "Pentru ca acei ce au pazit cu sfintenie pravila sfânta se vor sfinti si cei ce vor învata-o vor sti ce sa raspunda" (întelepciunea lui Solomon 6,10); "... si raspândindu-se, prin veacuri, în sufletele sfinte, ea întocmeste din ele prieteni ai lui Dumnezeu si proroci" (Întelepciune 7,27); "Iar regatul si stapânirea si marirea regilor de sub ceruri se vor da poporului sfintilor Celui Preaînalt" (Daniel 7,27); "Si cei întelepti vor lumina ca stralucirea cerului si cei care vor fi îndrumat pe multi pe calea dreptatii, vor fi ca stelele în vecii vecilor" (Daniel 12,3); "Nu te teme, Daniele, ca din ziua cea dintâi, de când ti-ai sârguit inima ta ca sa întelegi si sa te smeresti înaintea Dumnezeului tau, cuvintele tale au fost auzite..."(Daniel 10,12).

Mântuitorul aduce cuvinte de lauda Sfântului Ioan Botezatorul: "Adevarat zic voua: Nu s-a ridicat între cei nascuti din femei unul mai mare decât Ioan Botezatorul..." (Matei 11,11).

Exemplu: Un erou al caritatii. Maximilian Kolbe, preot franciscan minorit polonez, dupa o activitate rodnica (si din cauza acesteia) a fost internat de hitleristi la Auschwitz, în lagar. La sfârsitul lunii iulie 1941, la muncile de recoltare, un detinut a reusit sa fuga. Urmarile erau groaznice pentru cei ramasi. Daca nu era prins, zece detinuti erau ucisi în locul lui. De obicei, evadatul disparea definitiv. Cei din camera 14 au fost aliniati în curte. Comandantul Lagarului, Fritsch, însotit de ofiterul Palitsch, a indicat pe cei zece care trebuiau omorâti în locul celui fugit. Între cei zece se afla si un detinut numit Gajownizek; acesta a început sa plânga: "Copiii mei, sotia mea!" Parintele M. Kolbe, care nu era între cei zece condamnati la moarte, a pasit în fata comandantului cerând sa ia locul lui Gajownizek. Comandantul a întrebat: "Ce vrea acest porc de polonez?" El a raspuns: "Daca se poate, sa iau locul acestui condamnat la moarte". Comandantul a exclamat: Acceptat!

Parintele Maximilian Kolbe a fost dezbracat, împreuna cu ceilalti noua si bagat în buncarul subteran, fiind lasati sa moara de foame... În moartea înceata de sete si foame, el s-a rugat cu ceilalti, i-a pregatit si întarit. Dupa 2 saptamâni, patru din ei, între care si Parintele Kolbe, mai erau înca în viata. Era ziua de 14 august. Fiindca aveau nevoie de buncar, infirmierul Bock l-a stropit pe Parintele Kolbe, pe bratul stâng, cu fenol (otrava puternica), asa ca a murit rapid. Si-a dat viata pentru aproapele. La 17 octombrie 1971, când Pr. Kolbe a fost declarat "Fericit", Francisc Gajownizek era de fata. Parintele Maximilian Kolbe a împlinit cuvintele Mântuitorului: "Nimeni nu poate avea o dragoste mai mare, decât sa-si dea viata pentru prietenii sai" (Ioan 15,13).

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/apologetica.asp?biblia=5
Vă rugăm să respectați drepturile de autor