pregateste pagina pentru tiparire

































 
 PORUNCI 

Poruncile morale
din Catehismul Ilustrat

achizitionare: 12.10.2003; sursa: Editura Galaxia Gutenberg

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior PORUNCILE DIVINE

PORUNCA A X-A

Să nu poftești la bunurile aproapelui tău.

1. Această poruncă ne interzice să poftim pe nedrept bunurile altuia și să-l invidiem.

2. A zecea poruncă ne interzice, de asemenea: 1)atașamentul exagerat față de bunurile materiale; 2)dorința nemăsurată de a le dobândi. Domnul Nostru a spus, în legătură cu acest subiect:

Era odată un om bogat, care se îmbrăca în purpură și in ales, și benchetuia sărbătorește zi de zi. Dinaintea ușii lui zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube. El ar fi fost bucuros să se sature cu ceea ce cădea de pe masa bogatului, dar nimeni nu-i dădea nimic și până și câinii veneau să-i lingă rănile. Când a murit săracul, a fost dus de îngeri lângă Avraam. Muri și bogatul, și fu îngropat. Iar în iad, cum se afla în chinuri, își ridică ochii și-l văzu pe Avraam, și pe Lazăr lângă el. Atunci strigă: Părinte Avraam, ai milă de mine și trimite-l pe Lazăr să-și moaie vârful degetului în apă și să-mi răcorească limba, căci cumplit sufăr în vâlvătaia aceasta. Dar Avraam îi răspunse: Fiule, adu-ți aminte că tu ți-ai primit bunurile în timpul vieții tale, pe când Lazăr, tot așa cele rele. Acum dimpotrivă, aici el este alinat, iar tu suferi. Și pe lângă toate acestea, între noi și voi a fost pusă o prăpastie adâncă, încât cei ce ar vrea să treacă de aici la voi să nu poată, și nici de acolo la noi să nu pășească. El zise atunci: Te rog dar, părinte, să-l trimiți acasă la tatăl meu, căci am cinci frați; să-i povățuiască, să nu vină în acest loc de chin. Dar Avraam zise: Îl au pe Moise și pe Profeți, să-i asculte pe ei. El însă zise: Nu, părinte Avraame; doar de s-o duce unul de la cei morți se vor întoarce. Atunci el îi zise: Dacă nu ascultă de Moise și de Profeți, chiar dacă se scoală cineva din morți nu se vor lăsa înduplecați. (Lc 16, 19-31)
Apoi le zise discipolilor Săi: De aceea vă spun: nu vă îngrijorați de viață, pentru ceea ce veți mânca, nici de trup, pentru ceea ce veți îmbrăca. Viața este mai mult decât mâncarea, și trupul mai mult decât îmbrăcămintea. Uitați-vă la păsările cerului, cum nici nu seamănă, nici nu seceră, nu au cămară, nici grânar, iar Dumnezeu le nutrește. Cu cât mai mult prețuiți voi decât păsările! Care dintre voi, frământându-și mintea, poate oare prelungi cu un cot statura sa? Așadar, dacă nici cel mai mic lucru nu-l puteți face, de ce vă îngrijorați de celelalte? Ia uitați-vă la crini, cum nici nu torc, nici nu țes. Cu toate acestea, vă spun că nici Solomon, în toată măreția lui, n-a fost îmbrăcat ca unul dintre ei. Dacă iarba de pe câmp, ce azi este, iar mâine e aruncată în cuptor, Dumnezeu o îmbracă astfel, cu cât mai mult o va face pentru voi, mici la credință ce sunteți! Nu căutați dar nici voi ce veți mânca și ce veți bea și nu vă munciți cu gândul, căci după toate acestea umblă păgânii acestei lumi. Tatăl vostru însă știe că aveți nevoie de ele. Căutați mai degrabă Împărăția lui Dumnezeu, iar celelalte vi se vor adăuga pe deasupra. (Lc 12, 22-31)

3. Aceste cuvinte arată că trebuie să te preocupi de mântuire mai întâi, dar ele nu ne interzic să ne îngrijim în mod rezonabil de lucrurile și treburile vieții prezente.

 

Explicația Tabloului

4. În partea de sus a tabloului, îl vedem pe Heliodor, general al trupelor lui Seleucus, regele Siriei. Acest prinț, care poftea pe nedrept comorile care erau închise în Templul din Ierusalim, i-a ordonat lui Heliodor să pună stăpânire pe ele. Când acesta s-a prezentat, cu gărzile sale, pentru a executa acest furt sacrilegiu, a văzut apărând un cal pe care călărea un cavaler înfricoșător, care, aruncându-se asupra lui, îl lovi de mai multe ori cu picioarele din față. În același timp, doi tineri au venit și s-au așezat lângă el și au început să-l biciuiască fără încetare. Heliodor a căzut dintr-o dată, învăluit de întuneric; l-au pus într-o litieră și l-au scos din Templu.

5. În partea de jos, în stânga, îl vedem pe regele Ahab care vrea să-l oblige pe Nabot să-i cedeze via sa, situată aproape de palatul său, oferindu-i, în schimb, fie o altă vie, fie bani. Cum legea lui Moise interzicea să înstrăinezi pentru totdeauna bunurile moștenite de la părinții tăi, Nabot i-a răspuns lui Ahab: "Să ferească Dumnezeu să vând moștenirea părinților mei. "

6. În partea dreaptă, îl vedem pe sfântul Eloi, care a fost departe de a pofti bunurile aproapelui său. Într-o zi, regele Clotar II, l-a însărcinat să facă un tron de aur ornat cu pietre prețioase. Eloi a făcut două cu materialul dat pentru a face unul singur.


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire