pregateste pagina pentru tiparire

































 
 OMUL 

Creștinii laici. Identitate și misiune
achizitionare: 12.11.2003; sursa: Editura Sapientia

capitolul urmatorCuprins

MERGEȚI ȘI VOI ÎN VIA MEA!

Pr. Conf. Dr. Wilhelm Dancă,
Președintele Academiei "Sfântul Augustin"

Împărăția cerurilor este asemenea stăpânului care a ieșit dis-de-dimineață ca să angajeze lucrători în via sa. După ce s-a înțeles cu lucrătorii cu un dinar pe zi, i-a trimis în via lui. (Mt 20,1-2).

Credincioșii laici fac parte din acel popor al lui Dumnezeu reprezentat de lucrătorii viei, despre care vorbește Evanghelia după sfântul Matei. Parabola evanghelică deschide în fața noastră orizontul nesfârșit al viei Domnului și al mulțimii de oameni care sunt chemați de el și trimiși să o lucreze. Via este lumea întreagă (cf. Mt 13,38), care trebuie transformată după voința de mântuire a lui Dumnezeu.

Cu aceste gânduri și imagini luate din îndemnul apostolic Christifideles laici (nr. 1) - dat la Roma în 30 decembrie 1988 de către Papa Ioan Paul al II-lea -, mai mulți episcopi, preoți și credincioși romano-catolici s-au întâlnit la Casa Misionarilor verbiți din Traian (jud. Neamț) în timpul Postului Mare al anului 2001 pentru a lua parte la Cursurile de formare pentru laici.

Organizând aceste cursuri, Biserica noastră locală a dorit să aprofundeze și să facă mai cunoscută învățătura Conciliului al II-lea din Vatican, după care laicul nu se mai definește ca acela care nu este cleric, ci ca membru viu al poporului lui Dumnezeu. În această calitate, credinciosul laic participă împreună cu ierarhia la actele esențiale ale Bisericii, mărturisind prin cuvinte și fapte apartenența lui la Cristos întreg - cap, trup și mădulare (cf. 1Cor 12,27ș.u.). De aceea, se poate spune că răspunderea față de soarta Bisericii și față de misiunea ei mântuitoare în lume aparține deopotrivă clericilor și laicilor. Din acest punct de vedere, toți membrii Bisericii sunt egali; egalitatea lor în demnitate și responsabilitate derivând din sacramentul Botezului și al Mirului.

În funcție de timpuri și împrejurări, Biserica a pus mereu în lumină acest adevăr de credință. Ca și în trecutul nu prea îndepărtat, astăzi parohii noștri organizează viața pastorală consultând "după legi și obiceiuri" așa numiții "feciori de Biserică", dascălii, clopotarii, persoanele mai apropiate de Biserică, sau în bloc toată comunitatea, ceea ce nu e rău și rămâne în continuare valabil. Episcopul, la rândul lui, consultă membrii consiliului prezbiteral, părinții decani, precum și anumiți credincioși în mod direct, atunci când se ivește o nouă problemă pastorală. Dar viitorul apropiat anunță schimbări importante în viața comunităților noastre, de aceea este necesară lărgirea și eficientizarea formelor de consultare cu poporul credincios. Ele au o mare importanță atât pentru episcop, cât și pentru paroh.

Ținând cont de schimbările sociale, economice, culturale care sunt în curs de desfășurare, participarea laicilor la consiliile parohiale sau la deciziile sinodului diecezan - finalitățile imediate ale cursurilor -, nu se prezintă ca ceva facultativ, ci ca un drept și o obligație fundamentală. Cu aceasta nu vrem să spunem că avem nevoie de laici emancipați, în competiție sau în acțiuni paralele cu cele ale ierarhiei, ci de o Biserică vie la toate nivelurile (finalitățile îndepărtate ale cursurilor).

Pentru a conștientiza provocările timpurilor în care trăim și învățătura pe care o propune Biserica, laicii au fost invitați de episcopi prin Academia catolică "Sf. Augustin" și trimiși de parohi sau de comunitățile de bază să descopere misiunea unică și de neînlocuit care le revine în Biserică și în lume, prin aprofundarea rolului Sfintei Scripturi în viața lor, prin studierea atentă a obligațiilor și drepturilor de care beneficiază în parohie și prin înțelegerea necesității actuale de a da mărturie despre credința lor trăind viață de sfințenie. În mod adecvat, după condiția de viață și de pregătire profesională a laicilor, cursurile au pus în practică îndemnul Sfântului Părinte Ioan Paul al II-lea din scrisoarea enciclică Novo millenio ineunte: "Duc in altum" (cf. Lc 5,4) și au preluat concluzia acestei scrisori: "Să mergem înainte cu speranță! Un nou mileniu se deschide înaintea Bisericii, asemenea unui ocean vast în care să ne aventurăm, contând pe ajutorul lui Cristos. Fiul lui Dumnezeu, care s-a întrupat acum două mii de ani din iubire pentru om, împlinește și astăzi opera sa: trebuie să avem ochi pătrunzători pentru a-l vedea, și mai ales o inimă mare pentru a deveni noi înșine instrumentele lui" (nr. 58).

Este greu de făcut o evaluare a efectelor pe care această întâlnire, prima în genul ei în diecezele catolice de limbă română din România, le-a lăsat în conștiințele credincioșilor. Noi știm că Duhul Sfânt este Acela care mișcă inima omului, de aceea lui i s-a încredințat această inițiativă pentru a duce la bun sfârșit "lucrarea bună" începută în fiecare la Botez.

Totuși, putem spune că proiectul va da roade bune, deoarece participarea a fost plină de entuziasm și mulți laici au făcut eforturi deosebite pentru a fi de față: unii au străbătut pe banii lor distanțe foarte mari cu trenul sau cu mașina - mi-a rămas în memorie cazul unei familii cu cinci copii din județul Constanța care, pentru a onora mandatul parohului și al comunității, a trebuit să vândă câțiva purcei din propria gospodărie -, alții au renunțat la câteva zile de muncă sau de bucurie în familie etc. Disponibilitatea cu care numeroși laici din Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova de pe ambele părți ale Prutului au răspuns invitației l-a făcut pe I.P.S. Ioan Robu să considere întâlnirea "un adevărat eveniment"; I.P.S. Jean-Claude Perisset, Nunțiu apostolic în România spunea că ea este "o șansă pentru diecezele noastre de a evita greșelile prin care au trecut comunitățile creștine din Occident după Conciliul al II-lea din Vatican"; P.S. Petru Gherghel vedea aici manifestarea "prețuirii reciproce a membrilor Bisericii și o etapă importantă pe drumul către sinodul diecezan", iar P.S. Aurel Percă era de părere că asemenea acțiuni reprezintă un fel de "examen de conștiință" pentru Biserica noastră locală. Cât îi privește pe laici, unii au afirmat că "sunt deosebit de fericiți să fie împreună cu alți catolici într-un asemenea moment", iar alții, după ce s-au întors la casele lor, s-au prezentat la părintele paroh mulțumindu-i pentru faptul că "a avut încredere în ei".

Pe lângă unele aspecte problematice ale vieții catolice de la noi - frica de Biblie și de sfințenie, teama că familia intră în derivă, că se pierd tradițiile creștine, neputința în fața atacurilor mass-media la adresa Bisericii și a credinței, pericolul formalismului religios etc. -, cursurile au evidențiat un lucru important, și anume că între clerici și laici există o încredere reciprocă în lucrarea comună de evanghelizare. S-ar putea spune că întâlnirea de la Traian a fost "o celebrare a încrederii", pentru că episcopi, preoți, profesori de teologie și creștini laici au discutat unii cu alții, au stat împreună la masă, s-au rugat și s-au încurajat reciproc. În acest sens, o tânără spunea că, pentru prima dată în viața ei, a văzut cum oameni necunoscuți și diferiți ca vârstă, preocupări, responsabilități, dar uniți prin aceeași credință, discută cu seninătate despre grijile și speranțele lor.

Pentru iubitorii de cifre și statistici, amintesc faptul că aceste cursuri de formare s-au desfășurat pe parcursul a patru serii, pentru a putea favoriza o cât mai mare participare a laicilor. Un curs complet a însemnat două zile de la sfârșitul unei săptămâni, în timpul cărora s-au prezentat conferințe pe teme biblice, spirituale, morale și pastorale, în prima zi, iar în a doua zi, pe teme liturgice și de doctrină socială a Bisericii: raportul dintre magister și laici, rolul și demnitatea familiei în Biserică și în societate, confruntarea laicilor cu mass media. Cursurile s-au dorit a fi interactive, de aceea în după amiaza celor două zile de formare, laicii erau invitați să se înscrie în diferite ateliere de lucru, unde se aprofundau prin dialog deschis și sincer conferințelor prezentate. Acest aspect a constituit o noutate și un prilej de îmbogățire sufletească pentru participanți, în sensul că laicii și clericii (ierarhia) au aflat direct, fără intermediari, unii de la alții cine sunt și care este misiunea lor specifică în situația în care se află astăzi Biserica și societatea românească.

Inițiativa formării laicilor s-a maturizat în Academia "Sfântul Augustin", a fost promovată de Nunțiatura Apostolică în România, de Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, de Episcopia Romano-Catolică de Iași și susținută de mai mulți profesori de teologie, preoți și laici, de la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iași și din București, dar și de reprezentanți ai unor Instituții cu caracter social și pastoral din cele două dieceze: Caritas, Editura "Presa Bună", revista "Actualitatea creștină".

La nivelul organizatorilor, participarea a fost onorată de 4 episcopi și 21 de profesori și moderatori, dintre care 16 preoți, 2 laici și 3 călugări. La nivelul participanților, menționez că în prima serie s-au implicat 33 de parohii și 91 de laici. De la o serie la alta cifrele au crescut până la 52 de parohii și 140 de laici în ultima serie. În total, invitația a fost onorată de 165 de comunități parohiale și de 445 de laici. Majoritatea laicilor erau tineri, și 20% dintre ei fără servici. Pentru cei care au spus că au un loc de muncă, aria preocupărilor era foarte pestriță: ingineri, croitori, medici, zidari, profesori, bucătari, funcționari la primărie, cateheți, economiști, dascăli, juriști, pensionari etc.

Comunicările și materialele audio-vizuale prezentate au subliniat în principal chemarea specifică a laicilor, adică de a căuta "împărăția lui Dumnezeu ocupându-se de cele vremelnice și orânduindu-le după voința lui Dumnezeu" (LG 31). S-a accentuat faptul că pentru o mai bună evanghelizare a societății românești, Biserica nu are nevoie de reforma structurilor ecleziale, ci de motivarea mai profundă a vieții creștinului. Lumea noastră de azi, cum spunea și Papa Paul al VI-lea, nu are nevoie de profeți și de revoluționari, ci de martori autentici, credibili. Aceasta pare să fie miza timpurilor în care trăim. Dar despre toate acestea, cei interesați pot afla mai mult din textele conferințelor și discuțiilor care au avut loc, texte pe care le-am adunat între copertele acestei cărți.

Câteva concluzii practice. Credincioșii au plecat acasă convinși că preoții nu pot să le ofere rețete sau soluții pentru felul în care trebuie să se comporte în familie, la locul de muncă, în școală, în politică sau oriunde s-ar afla prinși de treburile zilnice. Asemenea preoților, care prin hirotonire au primit puterea de a celebra Euharistia și a ierta păcatele, la fel și laicii, prin Botez, Mir și Căsătorie, sunt înzestrați cu putere de sus pentru a rezolva problemele cu care se confruntă. În același timp, au înțeles că pentru a fi creștini credibili într-o lume în continuă schimbare, trebuie să participe în mod conștient și activ la sacramente, să se inspire zilnic din Cuvântul lui Dumnezeu, să se roage intens și pe cât posibil împreună cu ceilalți membri ai familiei, în fine, au înțeles că preotul trebuie să rămână preot, iar laicul să rămână laic, fiecare îndeplinindu-și propria misiune.

Deoarece cu o floare nu se face primăvară, iar laicii și-au exprimat dorința ca după acest "mic dejun" să urmeze "prânzul", organizatorii și-au propus să repete aceste întâlniri, mai întâi la nivelul decanatelor, apoi în parohii. În acest sens, privilegiul de a fi fost la Traian devine o datorie, pentru că cei aleși și trimiși să reprezinte parohiile trebuie să-i pregătească cumva pe frații și surorile rămase acasă, împărtășindu-le bunurile primite.

Volumul de față vrea să fie un fel de ajutor în misiunea laicilor de a răspândi ceea ce au auzit și vorbit la Traian și, în același timp, un semn de prețuire pentru "șansa de har" pe care ne-am oferit-o unii altora.


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire