pregateste pagina pentru tiparire

































 
 MEDITAȚII 

Meditații zilnice pentru Postul Mare 2006
achizitionare: 01.03.2006

Inapoi la cuprins

Marți (2 martie): "Cine își va pierde viața pentru mine acela o va salva"

 

Evanghelia: Luca 9,22-25

"Fiul Omului trebuie să sufere multe, să fie respins de bătrâni, de arhierei și de cărturari, să fie ucis și a treia zi să învie". Apoi le spunea tuturor: "Dacă cineva vrea să vină după mine, să renunțe la sine, să-și ia crucea în fiecare zi și să mă urmeze. Căci cine vrea să-și salveze viața o va pierde, cine însă își va pierde viața pentru mine acela o va salva. Așadar, ce-i folosește omului dacă a câștigat lumea întreagă, dar se pierde sau se ruinează pe sine?

 

Vechiul Testament: Deuteronom 30,15-20

Viață și moarte ți-am pus eu astăzi înainte, și binecuvântare și blestem. Alege viața ca să trăiești tu și urmașii tăi. Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, să asculți glasul Lui și să te lipești de El; căci în aceasta este viața ta și lungimea zilelor tale, ca să locuiești pe pământul pe care Domnul Dumnezeul tău cu jurământ l-a făgăduit părinților tăi, lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov că îl va da lor.

 

Meditație: Cunoașteți puterea vindecătoare, transformatoare a Crucii? Când Isus a prezis patima Sa discipolii Săi s-au descurajat. Respingerea și crucificarea înseamnă înfrângere și condamnare, nu victorie și libertate. Cum ar putea suferința și moartea lui Isus să conducă la victorie și viață? Prin ascultarea sa față de voia Tatălui Său, Isus a inversat cursul neascultării lui Adam. Moartea sa pe Cruce a câștigat iertarea pentru acel păcat, libertate pentru oprimați, vindecare pentru cei îndurerați, viață nouă pentru cei condamnați la moarte. Moartea Sa face posibilă libertatea noastră de a trăi ca fii și fiice ale lui Dumnezeu. Există un oarecare paradox în economia lui Dumnezeu. Pierdem ceea ce câștigăm, și câștigăm ceea ce pierdem. Când încercăm să ne conducem viața în stil propriu, sfârșim în a o pierde inutil. Doar Dumnezeu poate să ne elibereze de ignoranță și de căile păcătoase. Când ne predăm viețile lui Dumnezeu, El ne dă viață nouă în Duhul Său și promisiunea vieții eterne. Dumnezeu dorește să fim pregătiți spiritual pentru a-i sluji tot timpul. Când trupul este foarte slab sau bolnav, facem toate eforturile pentru însănătoși. Cât de multe eforturi și atenție trebuie atunci acordate sănătății spirituale a inimilor și minților noastre!

Ce îi veți da lui Dumnezeu în schimbul libertății și vieții eterne? Sunteți gata să împărțiți tot ceea ce v-ar putea reține de la a-l urma pe El și planul Său perfect pentru viața Dvs? Isus pune aceste întrebări pentru a provoca presupunerile noastre despre ce este mai profitabil și mai valoros în viață. Fiecare decizie din viață ne face să devenim un anume fel de persoană. Este posibil ca unii să câștige toate lucrurile pe care le-au dorit dintotdeauna, doar pentru ca deodată să își dea seama că au pierdut lucrurile cele mai importante din viață. Un adevărat discipol este gata să renunțe la toate în schimbul fericirii și vieții cu Dumnezeu. Viața pe care Dumnezeu o oferă este abundentă, veșnică. Iar bucuria pe care Dumnezeu o pune în inimile noastre nici o tristețe sau pierdere nu o poate afecta.

Crucea lui Isus Cristos conduce la libertate și la victorie asupra păcatului și morții. Ce este crucea pe care Cristos îmi poruncește să o iau zi de zi, ca discipol al său? Când voia mea se încrucișează cu voia Sa, atunci voia Sa trebuie să se facă. Calea Crucii implică sacrificiu, sacrificiul de a-mi preda viața în fiecare zi de dragul lui Isus. Ceea ce face posibil un astfel de sacrificiu și îl face "dulce" este iubirea pe care Dumnezeu o revarsă pentru noi în sângele lui Isus Cristos. Paul Apostolul ne amintește că "iubirea lui Dumnezeu a fost revărsată în inimile noastre prin Duhul Sfânt" (Romani 5,5). Nu putem niciodată să îl copleșim pe Dumnezeu. El ne dă mereu mai mult decât ne-am aștepta sau ne-am imagina. Sunteți gata să pierdeți toate pentru Cristos, pentru a câștiga totul cu Cristos?

"Doamne Isuse, îți dau mâna mea pentru lucrările Tale. Îți dau picioarele mele pentru cărările Tale. Îți dau ochii mei să vezi cum vrei Tu. Îți dau limba mea să rostească vorbele Tale. Îți dau mintea mea, pentru ca Tu să gândești în mine. Îți dau duhul meu, pentru ca Tu să te rogi în mine. Mai presus de toate, îți dau inima mea, pentru ca Tu să iubești în mine toată omenirea. Mă dau pe de-a-ntregul ca să crești în mine, pentru ca Tu, Doamne Isuse, să fii cel care trăiește și lucrează și se roagă în mine."

 

Psalmul 1
Fericit bărbatul, care n-a umblat în sfatul necredincioșilor și în calea păcătoșilor nu a stat și pe scaunul hulitorilor n-a șezut;
Ci în legea Domnului e voia lui și la legea Lui va cugeta ziua și noaptea.
Și va fi ca un pom răsădit lângă izvoarele apelor, care rodul său va da la vremea sa și frunza lui nu va cădea și toate câte va face vor spori:
Nu sunt așa necredincioșii, nu sunt așa! Ci ca praful ce-l spulberă vântul de pe fața pământului.
De aceea nu se vor ridica necredincioșii la judecată, nici păcătoșii în sfatul drepților.
Că știe Domnul calea drepților, iar calea necredincioșilor va pieri.

© 2006 Don Schwager
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire