pregateste pagina pentru tiparire

































 
 MEDITAȚII 

Meditații la misterele Rozariului
achizitionare: 04.10.2004

Inapoi la cuprins Misterele de lumină

Botezul lui Isus în Iordan

(Mt 3,13-17; Mc 1,9-11; Lc 3,21-22; In 1,29-34)

Regăsim povestirea acestui mister în toate cele patru Evanghelii. Din fiecare din ele putem extrage puncte de meditație pentru viața noastră de zi cu zi. "Isus sosește din Galilea la Iordan" (Mt 3,14); se deplasează, merge către omenire, către acele persoane care au primit mesajul Botezătorului și sunt disponibile să pregătească căile Domnului. Isus nu stă, nu așteaptă să fie căutat, merge El în căutarea omului, ne învață umilința prin faptele mai mult decât prin cuvintele Lui. El care și-a asumat în totalitate natura umană, înafară de păcat, se prezintă la o acțiune de pocăință, de expiere a păcatului! Cel care nu are nevoie de iertare se supune botezului de pocăință.

"Tu vii la mine?" Ioan încearcă să-L oprească, dar Isus înainte de a vorbi - mai târziu vom găsi în Evanghelie: "trebuie să spălați unii altora picioarele. V-am dat exemplu" (In 13,14-15) - ne arată cum trebuie să acționăm. Prin gestul său ne invită să ne întrebăm dacă nu cumva, prea des, ne simțim împăcați în conștiință și nu ne cercetăm la lumina Celui care ar trebui să conducă viețile noastre, doar pentru faptul că suntem convinși că suntem cei mai buni.

Isus îi cere lui Ioan să-L boteze deoarece "se cuvine să împlinim orice dreptate" (Mt 3,15). El ne învață ascultarea față de Tatăl, primirea planului divin, atenția către ceea ce Tatăl așteaptă de la fiecare dintre noi.

"... a ieșit din apă" (Mt 3,16): așa cum poporul evreu a ieșit din apa Mării Roșii pentru a cuceri libertatea, tot așa Isus ne arată drumul, experiența de eliberare pentru a putea lua în posesie "Pământul făgăduit", Împărația lui Dumnezeu pe care trebuie s-o construim în libertate, în fiecare zi a vieții noastre. Isus "iese" din viața ascunsă de la Nazaret pentru a începe un drum de eliberare a celor care, ascultându-L și primindu-L, vor decide să iasă din apa grijilor zilnice pentru a da vieții gustul libertății cucerite. Libertate față de păcat, față de egoismul care de obicei ne ține strâns în menghina lui și nu ne permite să cucerim pământul Iubirii, al comuniunii, al bucuriei care devine "pâine" pentru comunitate.

"Tu ești Fiul meu cel iubit" (Mc 1,11). Este recunoașterea Tatălui, care face cunoscută paternitatea și predilecția sa; este ca o invitație să ne refugiem în brațele sale, să primim faptul că suntem fiii lui. Dumnezeu nu poate sta departe de copiii lui, este pregătit să-i ierte încă odată, să rămână în mijlocul lor: "Am văzut Spiritul coborând... și rămânând asupra Lui" (In 1,32). Spiritul Sfânt vrea să se coboare asupra noastră, și noi vom putea rămâne cu El și El în noi, dacă îl vom imita pe Isus care "rugându-se, s-a deschis cerul, și Spiritul Sfânt s-a coborât asupra lui" (Lc 3,21).

sr. Liana Petrizzo, SSCC, Blaj
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire