pregateste pagina pentru tiparire

































 
 MEDITAȚII 

Reflecția săptămânii

Inapoi la cuprins

Darul graiului
- 27 mai 2004 -

Nu mai fusesem niciodată la un spectacol oferit de tineri fără auz și fără grai. Totdeauna am considerat că ei aparțin unei alte lumi care nu îmi aparține mie, că sunt persoane care nu au nimic ce să-mi spună. E adevărat că nici nu-mi făcea plăcere să întâlnesc asemenea persoane vrednice de compătimire. Dar asta a fost până într-o seară când am avut ocazia de a-mi schimba părerea. Aici la Iași a venit un grup de tineri surdo-muți de la Pitești care ne-au dat o lecție de resemnare dar și de curaj și demnitate. Și poate mai era un motiv de emoție: acest recital de Paști avea loc chiar în fosta capelă a mănăstirii Notre-Dame din Iași.

Au urcat pe scenă un grup de vreo 20 de tineri frumoși, îmbrăcați decent, cu o privire clară și calmă. Chiar uluitor de calmă! Ni s-a spus ca vor cânta, dar eu eram foarte nerăbdător să văd cum vor cânta, de vreme ce nu au voce. A început să se audă prin stația de amplificare un cântec de Paști iar tinerii de pe scenă, la semnele părintelui dirijor, s-au dezlănțuit într-un recital al gesturilor. Eu nu cunoșteam nici un semn al limbajului gesturilor lor. Dar încet-încet mi-am dat seama că gesturile lor sunt foarte expresive, unele chiar ușor inteligibile. Chiar am memorat câteva semne: primăvara semnificată prin mișcări unduitoare ale degetelor, ca un zbor de păsări, la nivelul umerilor, învierea semnificata printr-un gest de invitație (oare să aibă vreo legătură cuvântul înviere cu invitație?), legământul semnificat prin unirea degetelor arătătoare, mormântul arătat de două palme întinse ce coboară în jos ca și cum ar săpa o groapă, și altele câteva.

Noi, neștiutorii din sală, uimiți de ceea ce vedeam, după primul cântec, am început să aplaudăm. Prezentatoarea, cu puțină reținere, și-a făcut curaj și "ne-a atras atenția" că ei nu aud bătaia palmelor și de aceea să aplaudăm în stilul lor, adică cu mâinile ridicate cât mai sus și cu vibrația degetelor. La început nu îndrăzneam, dar mai apoi am făcut-o cu plăcere. Am mai observat că la începutul recitalului mai era ceva gălăgie în sală, lumea mai șușotea, dar încet-încet s-a făcut liniște deplină. Toți cei din sală, care aveam grai, am reușit să intrăm în lumea lor, o lume a tăcerii, a gesturilor, a limbajului privirii. Tăcerea lor, chiar dacă era involuntară, ne-a cucerit pe toți.

M-am întors acasă mișcat și emoționat. Ce lecție de meditație!

Mă întrebam: dacă acești tineri ar primi, ca prin minune, darul auzului și al graiului doar pentru o zi, oare cât de mult nu s-ar bucura? Acum ei nu pot spune nici măcar mamei "mamă!", nu pot să savureze frumusețea unei melodii, armonia muzicii, fără de care parcă noi nu am putea trăi. Mă întrebam: oare ei pot dansa, dacă nu aud muzica? Între ei și noi, între ei și cei dragi lor rămâne doar limbajul ochilor, al inimii, al gestului, al lacrimilor. Ei citesc mai ușor ca noi durerea din ochii vecinului, observă mai ușor lacrima din ochii prietenului! Cred că sentimentele lor sunt mult mai profunde decât ale noastre pentru că nu sunt viciate de zgomote, gălăgie și vorbe de prisos.

Cred că noi greșim atunci când plasăm aceste persoane într-o altă lume, într-o altă categorie, ca și cum am fi total diferiți. E adevărat că noi avem ceva ce nu au ei: grai și auz. Dar și ei au ceva ce nu avem noi: capacitatea de a se interioriza, de a fi mai atenți la frumusețile din jur, și chiar de a intra mai ușor în contact cu Dumnezeu prin rugăciune. Doar Dumnezeu nu vorbește prin sunete pentru ureche care trebuie să se audă, ci în tăcerea inimii. Ori noi suntem mereu bombardați de zgomote și greu putem percepe glasul tăcut și intim al lui Dumnezeu.

Pe de altă parte, dacă noi considerăm că ei ar fi niște defavorizați ai sorții, neavând glas și auz, noi ne putem considera, față de ei, foarte dotați și bogați. Apropo, ați mulțumit vreodată lui Dumnezeu pentru marile daruri ale auzului și ale graiului?

pr. Iosif Dorcu
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire