pregateste pagina pentru tiparire

































 
 MEDITAȚII 

Reflecția săptămânii

Inapoi la cuprins

Preocupări imobiliare pentru viața de apoi
- 14 octombrie 2009 -

"Știm că dacă locuința pământească, cortul nostru, se desface,
avem o locuință de la Dumnezeu, o locuință nefăcută de mână, veșnică, în ceruri."

(2Corinteni 5,1)

Se spune că maharajahul Gundafor a dorit să își construiască un palat magnific, fără de asemănare pe pământ. Căutând un meșter bun, providența i l-a scos în cale pe Sf. Toma, apostolul (credincios, să fim corecți cu el) care îl propovăduia pe Cristos înviat pe meleagurile Indiei. Toma, constructor de meserie, i-a spus maharajahului că poate construi palatul pe care acesta îl dorea. A primit imediat o sumă imensă de bani pentru a începe lucrul. Dar imediat ce s-a văzut cu banii în mână, Toma a început să îi împartă săracilor.

După doi ani, maharajahul Gundafor devenise nerăbdător să își vadă palatul, așa că a trimis un slujitor să vadă în ce stadiu este. Sf. Toma i-a transmis: "Totul este gata, mai puțin acoperișul", cerându-i alți bani; iar maharajahul i-a dat. Din nou Toma i-a împărțit săracilor, continuând ceea ce făcea de când ajunsese acolo: să predice Evanghelia. În cele din urmă Gundafor a aflat că palatul său nu se înălțase nici un centimetru de la sol. Supărat, a trimis după Toma să fie arestat și l-a aruncat în închisoare. În acea noapte, fratele maharajahului muri. Un înger i-a luat sufletul și, conducându-l în Paradis, a trecut pe lângă un palat magnific, cum mintea omenească nu își poate imagina. A vrut să intre în el, dar îngerul i-a spus că nu poate, pentru că este al lui Gundafor. Îngerul i-a dus apoi sufletul din nou în trup.

Revenindu-și la viață, fratele i-a spus maharajahului despre palatul pe care acesta, fără să știe, îl avea în ceruri. Gundafor era uimit să afle că are așa un palat. A înțeles ce făcuse de fapt Apostolul Toma și a cerut să fie eliberat imediat. L-a ascultat apoi predicând despre mântuire și despre viața veșnică, după care a cerut împreună cu fratele său să fie botezați. Astfel maharajahul a început o viață nouă, din care nu au lipsit operele de caritate, construindu-și în cele din urmă un palat și mai măreț în ceruri.

* * *

Această frumoasă povestioară m-a făcut să îmi amintesc de ceea ce un prieten îmi spunea acum câțiva ani. Era vorba despre viziunile nu mai știu cui, conform cărora cei mai mulți dintre noi, majoritatea covârșitoare, mergem în iad. Refuz și acum să cred, poate încrezându-mă mai mult decât ar trebui în milostivirea lui Dumnezeu și minimizând dreptatea Lui. Marea "problemă" este că suntem responsabili de viețile noastre (cea prezentă și cea viitoare); că vom dormi așa după cum ne așternem. Avem un mod ciudat de a ne distribui eforturile: mult, cel mai mult, pentru viața aceasta, de câțiva zeci de ani, câți dă Domnul; puțin, foarte puțin, pentru viața de dincolo. În această viață ne îngrijim să avem un acoperiș deasupra capului, iar apoi ne preocupăm să asigurăm câte unul și pentru copiii noștri. Ne împovărăm cu credite pentru locuințe și plătim apoi și asigurări pentru ele. Ce se întâmplă însă cu casa adevăratei noastre destinații?

Dacă aveți impresia că a ne procura o casă aici pe pământ e dificil, stați să vedeți cum stau lucrurile în ceruri! În primul rând acolo nu există "dă-mi acum, plătesc mai apoi". Nu, nu merge așa. Investim acum, care după cum poate, dar rezultatul - exceptând minuni cu îngeri și viziuni - îl vom vedea abia după ce vom părăsi casa de aici cu picioarele în față și vom intra doi metri sub pământ. În baza investițiilor vom primi una dintre multele locuințe deja construite de Dumnezeu pentru noi. Care? Unii vor primi din păcate locuințe foarte călduroase, diabolic de fierbinți, acolo unde nu și-ar dori nimeni. Alții însă își vor primi locuințele în zona temperată. Rezervările au început din momentul nașterii fiecăruia! Câștigăm cărămidă cu cărămidă ajutându-ne aproapele, făcând fapte bune. Iar ușile, ferestrele, mobila trăind virtuțile (uh, ce sunt acelea?), printr-o viață sacramentală, colaborând cu harurile. Frumusețea casei va fi reflecția frumuseții sufletului nostru. Dar partea cea mai importantă este cea care nu se vede: fundația. Pentru ea trebuie să punem muuultă iubire: pentru Domnul care ne-a creat, pentru semenii pe care ni i-a dat să ne însoțească pe acest drum de câți ani o fi el.

Dacă cerurile s-ar deschide deasupra noastră ori de câte ori facem câte un gest de iubire adevărată (fie el pregătirea sandvișului copiilor dimineața sau cuvântul de susținere spus colegului întristat), pentru a ne vedea locuința cuvenită, am fi desigur mult mai motivați. Dar nu se întâmplă așa. Casa noastră din ceruri e o surpriză totală. Se dobândește cu multă străduință (tocmai de aceea avem câțiva zeci de ani la dispoziție! mulțumim Doamne!) și... se pierde cu mare ușurință. Așa cum casa din această viață se poate mistui într-o clipită într-un incendiu sau poate fi luată de ape, așa și casa din ceruri poate fi pierdută într-o clipă prin păcat. În milostivirea Sa, Dumnezeu ne lasă să o redobândim, prin pocăință. Dar câți ne grăbim să o facem, măcar cu frecvența minimă prescrisă de Biserică?

"Nu vă conformați lumii acesteia, ci schimbați-vă prin înnoirea minții ca să înțelegeți care este voința lui Dumnezeu, ce este bun, ce este plăcut, ce este desăvârșit" (Romani 12,2). Avem disperată nevoie de o înnoire a minții, care să ne așeze corect prioritățile. Sufletul nostru trebuie să ne fie prioritatea. Iar aceasta nu se realizează îngrijindu-ne (cu atât mai mult răsfățându-ne) viața de aici. Dimpotrivă. "Cine vrea să își salveze viața o va pierde; cine, însă, își pierde viața pentru Mine și pentru Evanghelie o va salva" (Matei 8,35). Dă-ne Doamne metanoia pentru a înțelege că slujirea Ta și a aproapelui, cu fapta și cu rugăciunea, sunt singurele lucruri care contează pe termen lung. Și când spun lung vreau să spun... veșnic. Spor la zidit, spor la investiții!

Radu Capan
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire