pregateste pagina pentru tiparire

































 
 MEDITAȚII 

Reflecția săptămânii

Inapoi la cuprins

Ce poate face Duhul Sfânt
- 2 iunie 2009 -

Pe când aveam vreo zece ani, credeam că preoții sunt atotputernici, iar laicii n-au altceva de făcut decât să se roage, să postească, să plătească și să asculte. A, da, desigur - uitam - și să împlinească poruncile! Cele zece erau de-ajuns și prea de-ajuns ! Pe urmă am descoperit predica de pe munte și totul s-a schimbat deodată.

Dar tot atunci mi-am spus că din cauza asta, poate, mulți catolici nepracticanți sunt atât de reticenți când e vorba de educația religioasă și, în general, de legătura lor cu Biserica. Pentru ei, religia înseamnă frustrare, păcat și vină.

Nici eu, nici ei, n-am înțeles cu adevărat noutatea adusă de coborârea Duhului Sfânt. Ce-i drept, sărbătorim Rusaliile în fiecare an și învățăm atenți și plini de respect semnificația lor la cateheză, dar mulți dintre noi, de fapt, "n-o pricep".

Fiindcă, dac-am pricepe-o cu adevărat, am fi cu totul altfel - curajoși, nu timizi; plini de energie, nu leneși; fascinați și nu plictisiți de tot ce-i în jur. Uitați-vă la apostoli înainte și după Rusalii ca să vedeți ce poate face Duhul Sfânt!

Evanghelia e vestea cea bună nu numai fiindcă ne spune că o să ajungem în cer, ci și că ni s-a dat puterea să devenim oameni noi, aici și acum. Conciliul Vatican II insistă asupra faptului că fiecare dintre noi e chemat la sfințenie (Lumen Gentium, cap. V). Dar, atenție! Nu prin puterea voinței proprii, ci prin puterea Duhului Sfânt! Sfințenia înseamnă credință, speranță și mai ales, iubirea divină. Iată "virtuțile" (de fapt, "puterile") date de Duhul Sfânt. Și, ca să le încununeze, Duhul Sfânt ne oferă în continuare șapte daruri, care ne înalță credința, speranța și iubirea, făcându-ne să ducem aici și acum o existență supranaturală, carismatică. Unii cred că asta-i numai pentru cei aleși, pentru "mistici". Sfântul Toma de Aquino ne învață însă că darurile Duhului Sfânt (Is 11,1-3) - înțelepciunea, știința, înțelegerea, bunul sfat, puterea, evlavia, frica de Dumnezeu - le primim cu toții la botez, fiindcă suntem cu toții chemați să fim "mistici".

Conciliul Vatican II ne învață că fiecare creștin are vocația slujirii. Dar și pentru aceasta avem nevoie de putere. Așa încât Duhul Sfânt ne dă alte daruri, numite "carisme". Acestea - spune sfântul Toma - nu sunt atât pentru propria noastră sfințenie, cât pentru slujirea altora. Nu există o listă completă a carismelor, dar sfântul Paul menționează câteva din acestea (1Cor 12,7-10, Rom 12,6-8), de la vorbirea în limbi diferite până la căsătoria creștină (1Cor 7,7). Carismele nu sunt împărțite de preot, ci date direct de Duhul Sfânt prin Botez și Mir, iar uneori chiar și în afara sacramentelor (Fapte 10,44-48).

Vi se pare că vorbesc ca un penticostal? Așa-i, fiindcă aparțin celei mai mari Biserici "penticostale" din lume. Conciliul Vatican II, corectând noțiunea greșită care afirma că numai pentru Biserica apostolică sunt carismele, spune: "Atribuind darurile sale «fiecăruia, după cum vrea» (1Cor 12,11), el (Duhul Sfânt) împarte daruri speciale credincioșilor de orice fel... Aceste daruri carismatice, fie că sunt extraordinare, sau mai simple și bine cunoscute, trebuie primite cu recunoștință și bucurie, fiindcă sunt perfect adecvate nevoilor Bisericii" (LG 12).

Daruri pline de putere, tuturor. Așa, va să zică. Iată și rețeta perfectă pentru crearea haosului, nu vi se pare? Dar Domnul a dăruit apostolilor și succesorilor lor și carisma de unificare. Aceasta înseamnă că nu fac totul prin și pentru ei înșiși. Mai curând rolul lor este de a discerne, păstori și coordona carismele laicilor, astfel încât toți să crească și să lucreze împreună spre mai marea glorie a lui Dumnezeu (LG 30).

Prin urmare, ce dacă nu sesizăm totul dintr-odată la ceremonia Mirului?! Uite că am o veste bună pentru noi toți. Avem cu toții pe Duhul Sfânt și toate darurile sale. Ați primit vreodată o carte de credit cu inscripția: "Sunați ca s-o activați înainte de utilizare"? Duhul Sfânt procedează la fel cu darurile sale. Trebuie să-l chemați în voi ca darurile sale să devină active. Faceți asta chiar acum, astăzi, în fiecare zi și întotdeauna - dar mai ales când mergeți la sfânta Liturghie. Fiindcă fiecare celebrare sacramentală e o nouă coborâre a Duhului Sfânt care-și revarsă iar și iar darurile sale (CBC 739, 1106).

Și Duhul Sfânt ne pregătește mereu alte surprize.

Iată de ce viața creștină e cu adevărat o aventura! O superbă și continuă aventură!

Marcellino D'Ambrosio (trad. dr. Ecaterina Hanganu)
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire