pregateste pagina pentru tiparire

































 
 MEDITAȚII 

Reflecția săptămânii

Inapoi la cuprins

Succesul
- 24 februarie 2009 -

Am nimerit de curând peste următorul text al lui Viktor Frankl, renumitul psihiatru austriac, supraviețuitor al lagărului de concentrare de la Auschwitz și părinte al logoterapiei: "Nu năzuiți după succes - cu cât îl urmăriți mai mult și vă faceți din el o țintă, cu atât mai mult îl veți pierde. Căci succesul, ca și fericirea, nu poate fi urmărit, el trebuie să rezulte, iar aceasta se întâmplă doar ca efect secundar neintenționat când te dăruiești unei cauze mai mari decât sine sau ca un produs marginal când te abandonezi unei alte persoane decât sine. Fericirea trebuie să se întâmple (happiness must happen), și același lucru e valabil și pentru succes: trebuie să îl lași să se întâmple nepăsându-ți de el."[1]

Adevărul acestui îndemn îl dovedește însuși autorul lui: cartea sa cea mai citită, Omul în căutarea sensului, urma să apară anonimă, întrucât Frankl dorea doar să arate, prin propriul său exemplu, că viața continuă să aibă sens în orice condiții, chiar și într-un lagăr de exterminare. De la apariția ei în 1959, cartea a cunoscut aproape o sută de editări doar în engleză, cu mai bine de douăsprezece milioane de exemplare vândute în lumea întreagă!

Etimologia cuvântului "succes" vine să confirme justețea observațiilor lui Frankl: substantivul latinesc successus provine de la verbul succedere (sub-cedere), care descrie, prin prefixul sub-, o acțiune succesivă alteia, însemnând "a pătrunde pe dedesupt, a înainta, a urma".

C. S. Lewis, la sfârșitul extraordinarei sale cărți Creștinism pur și simplu (Mere Christianity), are reflecții asemănătoare: "Chiar și în viața socială, nu vei face niciodată o impresie bună asupra altora până când nu vei înceta să te gândești ce fel de impresie faci. Chiar și în literatură și artă, nimeni care se preocupă de originalitate nu va fi vreodată original: pe când dacă pur și simplu încerci să spui adevărul (fără să-ți pese deloc cât de des a fost spus înainte) vei ajunge, de nouă ori din zece, să fii original, fără să-ți fi dat vreodată seama. Principiul străbate întreaga viață de la vârf la bază. Renunță la tine și te vei regăsi cu adevărat. Pierde-ți viața și ți-o vei mântui."[2]

Ultimul îndemn al lui Lewis trimite direct la cuvintele lui Isus: "Căci oricine va vrea să-și scape viața, și-o va pierde; dar oricine își va pierde viața pentru Mine, și-o va câștiga" (Mt 16, 25). În evanghelia după Ioan, Isus exprimă același paradox prin parabola bobului de grâu: "Adevărat, adevărat vă spun, dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur; dar dacă moare, aduce multă roadă" (In 12, 24).

Isus Însuși este bobul de grâu care a intrat mort în pământ pentru noi. El, Care fusese aclamat la intrarea în Ierusalim ca fiu al lui David, rege al Israelului, trimis al lui Dumnezeu - El părea să fi sfârșit în modul cel mai lamentabil cu putință pe Golgota. Cine ar fi putut bănui, văzându-L atârnat pe cruce, că după răstignire urmează Învierea? Apostolii înșiși, care știau chiar din gura lui Isus că va învia, nu au crezut până când nu L-au văzut, într-atât de convinși erau de moartea Lui. Dar Isus nu a murit pentru noi ca să învie, ci ca să ne dobândească viața veșnică, îndeplinind voia Tatălui Care L-a trimis. Să căutăm și noi mai întâi să îndeplinim voia Tatălui fiecare în propria-i viață și toate celelalte ni se vor adăuga nouă (v. Mt 6, 33)!

 

Note
[1] Viktor E. Frankl, Man's Search For Meaning, Beacon Press: Boston, 2006, XIV-XV.
[2] C. S. Lewis, Mere Christianity, HarperSanFrancisco 2001, 226.

Andrei Goția
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire