pregateste pagina pentru tiparire

































 
 MEDITAȚII 

Reflecția săptămânii

Inapoi la cuprins

Inventivitatea ipocriziei
- 7 iulie 2008 -

Cazul Florinei, fetița de 11 ani din Piatra Șoimului, județul Neamț, care, violată de unchiul său, a rămas însărcinată, este deja de notorietate internațională. Florina, aflată în a 22-a săptămână de sarcină, s-a deplasat la Londra ca să avorteze, deoarece legislația română în vigoare nu permite avortul decât până la 14 săptămâni. Vineri, 4 iulie, s-a transmis știrea că avortul a fost "un succes".

Cel mai adesea știrile de televiziune și articolele de ziare evită cuvântul "avort", a cărui asperitate sonoră evocă ceva din grozăvia faptei, descriind procedeul prin sintagma ambiguă "întrerupere de sarcină" sau prin asepticul "operație" ori "intervenție", în timp ce doctorul avortor este un "specialist în domeniu". Ai putea crede că e vorba de o apendicită ori de o tumoră malignă care trebuie îndepărtată.

Ceea ce se ascunde în spatele cuvântului "sarcină" ori a expresiei cu iz chimic "produs de concepție" este un copil, băiețel ori fetiță, așa cum știe orice mamă care așteaptă cu nerăbdare să se scurgă cele nouă luni de zile ca să-l aducă pe lume. Copilul își primește identitatea genetică de individ uman unic chiar de la concepție, iar ca atare trebuie tratat ca o persoană, al cărei prim drept este cel la viață. Copilul nu "devine" om la 14 ori 24 de săptămâni, așa cum sugerează legislatorii care permit avortul până la unul din aceste termene!

Să analizăm mai îndeaproape ce presupune avortul. Vi s-a întâmplat vreodată ca din joacă, când aspirați, să vă aplicați țeava aspiratorului pe mână ori pe picior? Capacitatea de absorbție a aparatului este atât de mare, încât țeava rămâne lipită de piele. Imaginați-vă acum un aspirator de 20-30 de ori mai puternic decât unul obișnuit. Acesta îi este introdus mamei în uter, iar copilul aflat în sacul uterin este sfâșiat prin aspirație, bucată cu bucată, carne și oase, iar când se ajunge la cap, acesta este zdrobit cu forcepsul! Aceasta este nevinovata "operație" ori "intervenție" pe care mulți se grăbesc să o susțină și chiar să o recomande!

De curând, în vederea descurajării fumatului, s-a hotărât ca pe pachetele de țigări să fie aplicate imagini cu efectele fumatului, numite pe drept cuvânt "pictograme ale morții". De ce nu s-ar face același lucru cu mamele care se prezintă la clinicile de avort, informându-le prin imagini de grozăvia actului pe care se pregătesc să-l facă?

Fără îndoială că este foarte regretabil că părinții Florinei nu au putut să o ferească de agresiunea unchiului ei. Dar soluția nu poate fi omorârea copilului nevinovat! Mitropolia ortodoxă a Moldovei s-a oferit generos și curajos să adopte copilul Florinei, odată ce acesta se va fi născut, și să-l crească pe cheltuiala proprie, ba chiar să-i despăgubească pe părinții Florinei de cheltuielile călătoriei în Anglia (care oricum nu erau plătite de aceștia). Răspunsul părinților la această soluție salvatoare? Un refuz categoric, motivat de... alte planuri și angajamente pe care aceștia și le făcuseră! Ce planuri și angajamente puteau cântări în balanță când era vorba de viața nepotului ori nepoatei lor?!

S-a spus de către unii că sănătatea mintală a Florinei ar fi periclitată dacă fata ar naște. Să fii mamă la 11 ani cu siguranță nu poate fi ușor, dar trauma avortului, în general, dar mai ales la această fragedă vârstă, rămâne pe viață, așa cum știu mamele care au trecut prin această tragedie! Ca să nu mai vorbim de riscurile fizice foarte mari (hemoragie, infecție, perforarea uterului, sterilitate, etc.) pe care orice avort le implică. Nu poți obține un bine dintr-un rău, iar scopul nu scuză mijloacele: Florinei nu i se poate reda copilăria, cum ambiguu pledau unii, adăugând avortul la viol!

Care interes primează, al mamei ori al copilului? Jurisprudența și bunul simț ne spun că cel care este îndreptățit la mai mare protecție este cel mai slab, adică, în acest caz, copilul. Gianna Beretta Molla, aflată în situația de a alege între viața sa și a fetiței ei a ales fără echivoc viața fetiței, iar Biserica Catolică a recunoscut eroismul suprem al acestei decizii ridicând-o pe doctorița Molla în rândul sfinților în anul 2004.

Ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, se grăbea să sugereze o modificare a legii actuale, care să permită avortul în astfel de cazuri și după 14 săptămâni. Să nu știe oare domnul ministru că România, începând cu anul 1990, când s-au înregistrat oficial aproape un milion de avorturi, continuă să fie "fruntașă" în Europa și în lume la numărul de avorturi? O relaxare a legii, și așa foarte permisivă, nu ar face decât să ne mențină în același nefericit top, continuând să ne adâncească în iarna demografică pe care o trăim, iar percepția generală greșită că tot ceea ce este legal este și bun s-ar înrădăcina și mai tare.

Ministrul mai sugera, cu aplombul său specific, vrednic de o cauză mai bună, răspândirea în școală a programelor contraceptive de educație sexuală. Dar contracepția nu este soluția la avort! De ce? Pentru că, în momentul când o procedură contra-ceptivă eșuează, mama va recurge la metoda care "nu dă greș", avortul. Copiii trebuie să fie încurajați să se respecte unii pe alții, să se stăpânească, și să se abțină de la relații sexuale până la căsătorie. O utopie? În Statele Unite există peste 600 de programe de educație sexuală care promovează abstinența, iar succesul lor este impresionant!

Mai curând domnul ministru ar trebui să-și direcționeze eforturile împotriva erotismului generalizat care ne năclăiește televiziunile și ziarele, căruia foarte probabil i-a căzut victimă și unchiul Florinei!

Fie ca acest nefericit caz să ducă la ocrotirea sporită a pruncilor nenăscuți, și nu la o mai mare prigoană a lor! Sfântă Gianna, roagă-te pentru noi!

Andrei Goția
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire