pregateste pagina pentru tiparire

































 
 MEDITAȚII 

Reflecția săptămânii

Inapoi la cuprins

Quousque tandem?
- 24 mai 2007 -

Au devenit celebre cuvintele cu care, acum 2070 de ani, Cicero își începea ex abrupto primul său discurs împotriva lui Catilina: Quousque tandem abutere, Catilina, patientia nostra? ("Până când, Catilina, vei abuza de răbdarea noastră?") Nu o dată, pierzându-mi răbdarea, i-am adresat lui Dumnezeu cuvintele lui Cicero: Quousque tandem, Domine, abutere patientia mea?

S-au împlinit în 22 mai cinci ani de când Alexandru Cardinal Todea a trecut la Domnul. După mulți ani de pușcărie grea, urmați de lungi ani de persecuție în "libertate", Cardinalul Todea a avut sarcina foarte grea de a conduce Biserica Unită din catacombe la libertate. La un moment dat, ca și cum nu ar fi suferit îndeajuns, Cardinalul s-a îmbolnăvit grav, nemaiputând vorbi.

Sfântul Părinte Ioan Paul al II-lea și-a pierdut părinții, a trecut prin nazism și comunism, a fost împușcat, a avut diferite fracturi, s-a îmbolnăvit de Parkinson, pentru a marca doar reperele mai cunoscute ale pelerinajului lui pe pământ. De ce îi încearcă Dumnezeu pe unii dintre semenii noștri în mod deosebit?

Nimeni nu este scutit de suferință, începând de la Isus și Sfânta Fecioară, a cărei inimă a fost străpunsă de sabia suferințelor Fiului ei, și până la sfinții cei mai cunoscuți ca Sf. Petru, Sf. Pavel sau Sf. Tereza de Lisieux, ori, dimpotrivă, care au murit neștiuți de nimeni.

Sfântul Pavel ne arată care este raportul adevărat între puterile noastre și încercările de care avem parte: "Nu v-a ajuns nici o ispită, care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Și Dumnezeu, Care este credincios, nu va îngădui să fiți ispitiți peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit și mijlocul să ieșiți din ea, ca s-o puteți răbda" (1 Cor 10, 13).

Cât de încurajator este să știm că Dumnezeu nu permite să fim încercați peste puteri! Chiar și aceste puteri ne sunt date de același Dumnezeu Care ne iubește fără măsură, căci fără El nu putem face nimic (v. Io 15, 5). Tot de la Sf. Ioan aflăm de ce suntem purificați prin încercări: "Pe orice mlădiță, care este în Mine și n-aduce roadă, El o taie; și pe orice mlădiță care aduce roadă, o curățește, ca să aducă și mai multă roadă" (Io 15, 2).

Suferința este uneori pedeapsă pentru păcate. Cu cât mai multă suferință ni se dă pe pământ, cu atât mai scurtă ne va fi șederea în purgator. Monseniorul Ghika spunea: "Cine nu este mortificat, va muri rău." Dar alteori, Dumnezeu ne dă ocazia să suferim unii pentru alții, ca membri ai trupului mistic al lui Cristos. La Fatima, acum 90 de ani, Sfânta Fecioară îi invita pe cei trei copii, și, prin ei, lumea toată, să ofere jertfe și rugăciuni pentru convertirea Rusiei și a lumii.

Măsura deplină a răbdării ne este dată de Isus, "Care S-a făcut ascultător până la moarte, și încă moarte pe cruce" (v. Fil 2, 8). Când, în mijlocul încercărilor zilnice, simțim că nu mai putem, să privim la El!

Andrei Goția
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire