pregateste pagina pentru tiparire

































 
 LITURGIE 

Predici pentru duminicile și sărbătorile de peste an
pr. Gheorghe Neamtiu

achizitionare: 20.09.2002; sursa: Casa de Editură Viața Creștină

Sfinții apostoli Petru și Pavel

"Tu ești Petru și pe această piatră voi zidi
Biserica Mea, și porțile iadului nu o vor birui."
(Matei XVI,18)


Astăzi prăznuim pe cei doi apostoli și protagoniști ai Bisericii: Petru și Pavel. Cel dintâi, Petru, este temelia și capul văzut al Bisericii, verhovnicul sau principele Apostolilor, primul Papă; celălalt, Pavel, este cel mai zelos și neînfricat propovăduitor al Evangheliei, devenit, din înverșunat prigonitor al Bisericii, cel mai înflăcărat apărător al ei. Amândoi trudesc pentru zidirea ei: Petru în Roma; Pavel, începând cu Asia Mică și Grecia până în Spania, pentru ca amândoi să moară ca martiri ai lui Cristos în Roma, sub Împăratul Nero, în anul 67: Sfântul Petru, răstignit, la dorința sa, cu capul în jos, nesimțindu-se vrednic de aceeași moarte ca Maestrul său, iar Sfântul Pavel, beneficiind de dreptul de cetățean roman, este decapitat.

Ambii au murit, și totuși amândoi trăiesc și azi, căci, prin moarte, ei s-au născut la viața cea nemuritoare. Din acest motiv, moartea sfinților se numește dies natalis, ziua nașterii. Dar Petru și Pavel mai trăiesc și în alt sens, căci, dacă Isus Cristos le-a promis că va fi cu ei până la sfârșitul lumii, ei trebuie să-și continue existența prin succesorii lor până la a doua venire a Mântuitorului. Iată de ce în locul lui Petru, primul Papă, a urmat șirul neîntrerupt al celor 262 papi, iar în locul lui Pavel și al celorlalți Apostoli, a urmat nesfârșitul șir al episcopilor și preoților. Petru conduce și azi Biserica, în persoana papilor; Pavel propovăduiește și azi, în persoana episcopilor și preoților.

Pentru a nu ne extinde prea mult, vom folosi prilejul de azi spre a ne opri cu gândul, câteva minute, la Petru de ieri și la Petru de azi.

1. Isus Cristos, pentru a demonstra lumii că Biserica pe care avea s-o întemeieze nu este o lucrare omenească și nu se sprijină pe calități și puteri omenești, că este o lucrare divină, sprijinită pe puterea Sa divină, Și-a ales apostolii nu dintre filosofii și potentații timpului, ci dintre niște oameni simpli, neînvățati și de condiție socială umilă: dintre niște pescari. Aceștia, spre umilirea înțelepților lumii, au fost cei dintâi eliberatori ai spiritului omenesc, care au pornit însuflețiți de dragostea lui Cristos, să cucerească pentru Cristos nu numai lumea iudaică, ci o întreagă lume păgână, vestind tuturor popoarelor Evanghelia.

Dar, fiindcă prima notă caracteristică a Bisericii lui Cristos este unitatea, atât în învățătura ei cât și în conducerea ei - precum unul este Cristos și una este învățătura Lui -, era necesară o legătură vizibilă care să țină în unire strânsă pe membrii săi, sub ambele aspecte ale unității, atât în ce privește doctrina, cât și în ce privește cârmuirea. Era nevoie deci de un centru, de un șef unic al apostolilor și episcopilor, de un locțiitor văzut al capului nevăzut, Cristos. Omenește vorbind, era un gând temerar, o aventură, să așezi pe umerii unui singur om un edificiu atât de uriaș, o autoritate universală atât de copleșitoare, contra căreia vor lupta, pe rând, toți împărații acestei lumi, fără s-o poată nimici. Da, omenește vorbind era un lucru imposibil, dar, fiindcă era după gândul și vrerea lui Dumnezeu, el s-a înfăptuit. În acest scop, Isus îl alege pe Petru, ca el să fie stânca neclintită pe care să zidească cărămizile Bisericii Sale universale, stânca în afara căreia tot ce se clădește nu are trăinicie, organul învestit de Cristos cu prerogativa divină de a învăța, îndrepta și conduce în mod negreșelnic turma credincioșilor, arătând tuturor adevărata cale spre mântuire. Încă din clipa când îl alege de apostol, Isus lasă să se întrevadă planul deosebit ce îl avea cu el, căci, chemându-l, îi zice: "Tu ești Simon, de acum te vei chema KZpha (în limba aramaică, KZpha - Piatră, n.n.)" (Ioan I,43). Or, schimbarea numelui, în Biblie, înseamnă totdeauna o schimbare radicală a destinului unui om. Astfel, Avram devine Avraam - tatăl multor neamuri. Tot astfel schimbarea lui Simon în KZpha, care se traduce Piatră sau Petru, este semnificativă prin simbolismul numelui nou, Petru, căci pe Petru, ca pe o piatră, Isus avea să-și clădească, mai târziu, Biserica, precum arată pericopa evanghelică pe care am auzit-o azi și în care Isus, drept răspuns la mărturisirea de credință în divinitatea lui Isus, mărturisire făcută de Petru în numele tuturor apostolilor, îi promite lui Petru prerogativa de cap și temelie a Bisericii Sale, zicându-i: "Tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Biserica Mea și porțile iadului nu o vor birui. Și ție îți voi da cheile împărăției cerurilor: orice vei lega pe pământ va fi legat și în ceruri, și orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat și în ceruri" (Matei XVI,18-19).

Mai târziu, după Învierea Sa, când li se arată apostolilor pe malul Tiberiadei, dimineața, după ce aceștia se trudiseră o noapte întregă și nu prinseseră nimic, Isus le poruncește să arunce mreaja la dreapta corabiei. Astfel ei, împotriva oricăror așteptări, prind o mulțime mare de pești, încât li se rupea mreaja, minune prin care apostolii Îl recunosc pe Isus. După ce prânzesc împreună, Isus îi conferă lui Petru puterea de păstor suprem al Bisericii, putere pe care i-o promisese în Cezareea lui Filip. Acum, drept răspuns la întreita mărturisire de iubire, Isus îi zice: "Paște mielușeii Mei", apoi "Paște oile Mele", și iarăși "Paște oile Mele" (Ioan XXI,15-18). Ca și cum i-ar fi spus: "Eu trebuie să mă înalț la Cer; mielușeii, sufletele pe care le-am adunat de pe căile rătăcite, de prin spinii și mărăcinii păcatelor, sufletele pe care le-am răscumpărat cu sângele Meu, ar putea să rătăcească din nou. Simone, ție ți le încredințez, pe tine te pun păstor peste ele. "Paște mielușeii Mei!" Păzește-i să nu rătăcească, mână-i la pășunea cea sănătoasă și ferește-i să nu mănânce ierburi veninoase. "Paște oile Mele!" Îți încredințez și pe ceilalți păstori: episcopii și preoții. Îndreaptă-i, întărește-i în adevărata învățătură. "Simone, Simone, iată Satana v-a cerut să vă cearnă ca grâul. Dar Eu M-am rugat pentru tine ca să nu scadă credința ta. Iar tu, când vei fi revenit, întărește pe frații tăi" (Luca XXII,31).

Fidel acestei cutremurătoare misiuni, Petru a condus cu zel turma lui Isus, la început în Palestina, apoi în inima păgânismului, la Roma, până la martirajul său.

2. Aici, nu departe de locul unde odinioară stăpâneua imperatorii romani, guvernează azi, cu puterea cuvântului lui Cristos, Papa, Petru de azi, al cărui glas este ascultat nu numai în hotarele celui mai mare imperiu ce a existat vreodată, ci pe toate meridianele globului. Și acest glas a străbătut nu numai un secol, ci aproape două milenii, deși a avut de înfruntat dinafară prigoane, iar dinăuntru schisme și erezii. Acest locțiitor al lui Crisots, Petru de azi, cârmuiește și va cârmui corabia Bisericii, în ciuda primejdiilor ce o amenință, spre limanul mântuirii, nu prin puterea Lui, ci prin puterea invincibilă a lui Cristos care, în virtutea făgăduinței date, îl asistă până la apusul veacurilor. "Iată, Eu cu voi sunt până la capătul lumii" (Matei XXVIII,20).

Și era firesc și logic să fie așa, deoarece precum misiunea Bisericii trebuie să dureze până ce va fi încă un om pe pământ, tot astfel și Capul văzut al Bisericii trebuie să fie prezent în omenire. Iată de ce, lui Petru i-au urmat în scaunul Romei: Linus, Cletus, Clemente Romanul și ceilalți succesori, care formează șirul neîntrerupt al celor 262 papi, până la actualul Pontif.

În scurgerea veacurilor au apărut popoare mari, s-au destrămat imperii puternice care aspirau să stăpânească o veșnicie. Din toate, azi nu a mai rămas decât amintirea, în filele îngălbenite ale istoriei. Singur Petru trăiește și va trăi, în veci, în succesorii săi. Și, în pofida tuturor prigoanelor și forțelor potrivnice, se pare că azi, mai mult decât în trecut, Biserica Romei în frunte cu actualul vicar al lui Cristos se bucură de o deosebită venerație și ascultare, ea fiind farul ce luminează credința și calea Bisericii de pretutindeni. Mesajul de chemare la pace și iubire între oameni și națiuni, rostit prin gura "moșneagului" ce stă la cârma ei, în cel mai înalt for, al Organizației Națiunilor Unite, unde se dezbat destinele lumii, a avut un răsunet viu în lumea întreagă.

Dar, iubiții mei, pentru ca mesajul evanghelic adresat lumii de Biserică, prin glasul principelui ei și, în general, prin întregul ei magisteriu, să transforme viața insului și comunității umane în sensul dorit de Mântuitorul, el trebuie privit și primit nu ca o doctrină filosofică oarecare, sterilă și neputincioasă de a-l transforma lăuntric pe om, ci ca pe unicul adevăr creator de viață nouă, acest adevăr fiind însuși Cristos, calea, adevărul și viața. Acesta trebuie îmbrățișat cu mintea liberă de prejudecăți, cu inima despătimită, purificată în focul pocăinței, pentru ca, transformând sufletul și viața de fiecare clipă a insului, să devină norma diriguitoare a raporturilor dintre popoare.

Cuvântul Bisericii, fiind însuși cuvântul lui Cristos, trebuie ascultat și trăit ca și cum l-am auzi direct din gura Mântuitorului, căci El a zis apostolilor: "Cel ce vă ascultă pe voi, pe Mine mă ascultă, cel ce se leapădă de voi, se leapădă de Mine". Iată atitudinea autentic evanghelică a creștinului față de Biserică. Să vezi în Biserică prelungirea persoanei lui Cristos; să te supui fără murmur învățăturilor și orânduirilor ei, în convingerea că te supui lui Cristos; să cinstești în persoana capului văzut al Bisericii și al tuturor slujitorilor ei consacrați, pe Cristos pe care Îl reprezintă. Și, în loc de a le judeca și condamna scăderile, să te rogi pentru îndreptarea și sfințirea lor, ca să-și poată îndeplini cu vrednicie cutremurătoarea menire, la care au fost chemați de Marele și Veșnicul Preot, aceea de a conduce la mântuire turma pe care El le-a încredințat-o. Amin.
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire