pregateste pagina pentru tiparire

































 
 LITURGIE 

Maranatha - predici pentru anii A, B, C
pr. Anton Dancă

achizitionare: 04.09.2003; sursa: Editura Presa Bună

Anul A

Duminica a XVII-a de peste an

Înțelepciunea înțelepciunii

Atât prima lectură din cartea Regilor (3,5-7-12), cât și a doua, din Scrisoarea sfântului Paul către Romani (8,28-30) și Evanghelia după sfântul Matei (13,44-52) sunt la unison în a oferi același subiect de meditație, de contemplație: înțelepciunea. Sunt totuși și unele diferențe, ca de exemplu: Solomon cere înțelepciunea de la Dumnezeu și i se făgăduiește din abundență; Isus se mărginește în a da de înțeles cât de mare este fericirea acelora care au aflat adevărata înțelepciune, sugerând că el este cel mai fericit fiindcă o deține direct de la Tatăl în calitate de Mesia, și cât efort depun cei care o au pentru a o păstra, pe când Isus depune tot efortul uman pentru a o dărui oamenilor. Sfântul Paul vorbește credincioșilor din Roma ca unor oameni care au primit-o și se conformează înțelepciunii.

Dar, ce este înțelepciunea? Ce nu este înțelepciunea?

Înțelepciunea este o virtute morală, în primul rând, dar poate fi și dar al Duhului Sfânt și în acest caz, cel care o are devine carismatic. Ea ne ajută să cunoaștem adevărul și binele, să trăim din adevăr săvârșind numai binele și să ne ferim de rău. Înțelepciunea ne ajută să alegem mijloacele cele mai potrivite în acest scop. A fi înțelept înseamnă a pricepe cu ușurință împrejurările în care ne găsim și a le folosi întotdeauna spre realizarea progresului spiritual. Nu trebuie să confundăm înțelepciunea cu inteligența. Înțelepciunea cuprinde în sine inteligența, pe când inteligența nu cuprinde întotdeauna în sine și înțelepciunea. De exemplu: un hoț poate fi foarte inteligent în săvârșirea unui furt sau a unei crime, dar nu se poate susține că ar da dovadă de înțelepciune în astfel de cazuri, fiindcă înțelepciunea are întotdeauna o bază morală: folosirea corectă a rațiunii în a face binele.

Solomon a cerut înțelepciune pentru a conduce poporul ales, pentru a distinge binele de rău, ca toate să le facă numai cu dreptate. Dumnezeu i-a făgăduit mai mult decât a cerut. Ce putea să-i dea mai mult decât înțelepciunea minții prin care să stea în fruntea celor dinaintea lui și chiar să fie mai presus decât cei care îi vor urma? Iahve îi dă înțelepciunea inimii, capacitatea de a iubi pe Dumnezeu și pe poporul său mai mult decât alții, precum și bogățiile pământului, pe care le va folosi spre slava lui Dumnezeu la construirea templului. I-a lipsit înțelepciunea ca dar al Duhului Sfânt, n-a fost un carismatic în adevăratul înțeles al cuvântului, fiindcă a greșit mult, mai ales spre sfârșitul vieții, prin admiterea ca nenumăratele sale femei să promoveze cultul zeilor. Darul Duhului Sfânt, înțelepciunea va face carismatici numai după ce Isus înviat îl va trimite pe pământ pe Duhul Tatălui. Isus însuși este o carismă prin excelență a Duhului Sfânt pentru că l-a depășit pe Solomon pe toate planurile înțelepciunii: Iată unul mai mare ca Solomon este aici (Mt 12,42), el fiind zămislit în sânul Fecioarei Maria prin puterea Duhului Sfânt ca fiind însăși înțelepciunea Tatălui care s-a făcut om. Solomon a dat dovadă de înțelepciunea inimii mai ales în descoperirea adevăratei mame, când două femei susțineau că același copil este fiul fiecăreia dintre ele (cf. 3Rg 3,17-29). Înțelepciunea inimii lui Isus ni-l descoperă pe adevăratul nostru Tată ceresc în toată iubirea lui față de noi toți.

Înțelepciunea minții este de mare valoare. Faima lui Solomon de om înțelept străbătuse mări și țări. Regina din Saba vine la Ierusalim să se convingă de adevăr. Uimită, a exclamat: Adevărat este ce am auzit în țara mea despre lucrurile tale și despre înțelepciunea ta (id. 10,6). Cărțile scrise de Solomon, mai ales Pildele în care oricine și oricând găsește sfaturi utile, ilustrează din plin darul primit.

Cum se definește înțelepciunea?

Când Solomon a fost investit cu întreitul dar al înțelepciunii, Dumnezeu i-a condiționat rodnicia de păzirea legilor și poruncilor divine (id. 3,14). Cu alte cuvinte, darul i s-a dat, dar nu rodește de la sine, ci trebuie cultivat. Nicolae Iorga spunea: Înțelepciunea nu se împrumută cu carul, ci se câștigă cu bobul. Omul credincios o dobândește în măsura în care se străduiește să-și păstreze inima curată, să înainteze în virtute și să se ferească de păcat. Păcatul este monstrul infernal care devorează prințesa frumoasă numită Înțelepciune. Sfântul Paul spune cu claritate: Înțelepciunea cărnii este moarte, iar înțelepciunea duhului este viață și pace (Rom 8,6). Iar când sfântul Paul spune că propovăduiește înțelepciunea lui Dumnezeu fiecărui om care îl iubește pe Dumnezeu (cf. 1Cor 2,6-9), arată că pot fi persoane mai înțelepte decât Solomon, fiindcă înțelepciunea lui Dumnezeu stă în iubire și o dobândesc toți acei care pun toată înțelepciunea minții și a bogățiilor în obținerea înțelepciunii inimii. Atât Solomon, cât și tatăl său, regele David, sunt de acord că începutul înțelepciunii este frica de Dumnezeu (Ps 110,10; Prov 1,7). Această frică nu este aceea pe care o au copiii față de părinții lor, se tem să nu-i supere pe acei care îi iubesc și le poartă de grijă, ci în faptul că acela care are înțelepciunea de la Dumnezeu ca dar trebuie să fie domn ca Dumnezeu, adică să împartă cu mărinimie toate bunurile primite și se teme de faptul că nu se poate ridica la această caritate divină. Fiecare persoană cu autoritate din Vechiul Testament, care s-a străduit să împlinească voința lui Dumnezeu în mod conștiincios, împărțind dreptatea, s-a numit: om cu frica lui Dumnezeu. Din acest motiv spune sfântul Paul: Dumnezeu, pe cei care dinainte i-a știut (adică le-a încredințat o responsabilitate de dreptate), dinainte i-a și hotărât să fie asemenea cu icoana Fiului său... pe care i-a chemat, i-a dus la dreptate și mărire. Adică: făcând dreptate prin înțelepciunea primită, cei temători de Dumnezeu ajung la mărire, la răsplată divină. Cunoașterea lui Dumnezeu este suprema înțelepciune care se schimbă în caritate și caritatea în fericire. Această înțelepciune este comoara ascunsă, perla prețioasă, năvodul care prinde mulțimea de pești, prin care omul devine stăpân al casei sale și scoate din această comoară cele noi și cele vechi (cf. Mt 13,52).

Creștinul, și chiar tot omul, se dovedește înțelept în momentul în care are conștiința că darul discernerii binelui și răului îi vine de sus, de la Dumnezeu, și pune la temelia înțelepciunii smerenia, devine temător de Dumnezeu. Fără smerenie nu poate fi înțelepciune adevărată și nici frică de Dumnezeu.

Omul credincios se dovedește înțelept când, asemenea celor cinci fecioare chibzuite, își adună ulei de prisos în vasul inimii lui, când ascultă și primește cuvântul lui Dumnezeu în inima sa, asemenea preacuratei, pentru a avea rezerve la vreme de restriște.

Cât de chibzuiți suntem cu toții în a ne câștiga înțelepciunea, îmi vine să cred că ne încadrăm în cele spuse de Nicolae Iorga: Pierdem în viață ani, și la moarte cerșim o clipă. Putem câștiga iubirea într-o clipă, dacă am nesocotit-o ani de zile, trăind în dușmănie cu Dumnezeu? Doar printr-o minune. O vrea Dumnezeu?

Când Solomon ne îndeamnă stăruitor: Adună-ți înțelepciune! Iubește-o și ea îți va sta de veghe! Prețuiește-o mai mult și ea te va înălța! (Prov 4,5-8), vrea să ne încununeze cu fericirea adevărată. Purtătorul adevăratei înțelepciuni va fi la timp la căpătâiul mamei când este bolnavă; se va găsi alături de cei care construiesc sau se luptă pentru dreptate și libertate; nu va dormi când alții veghează; nu-și va face chip cioplit din superioritatea propriei rațiuni; va râvni binele și se va dărui pentru realizarea lui, chiar dacă va trebui să bea până la fund paharul amărăciunii, considerând că desăvârșirea morală prin caritate este vocația lui adâncă și sensul vieții sale pe pământ (I. Bunea).

Ce mai putem spune? O scurtă rugăciune pentru a dobândi înțelepciunea: Duhule Sfinte, dă-ne darul fricii de Dumnezeu ca să ajungem la adevărata înțelepciune! Amin.

 

următoarea


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire