pregateste pagina pentru tiparire

































 
 LITURGIE 

Maranatha - predici pentru anii A, B, C
pr. Anton Dancă

achizitionare: 04.09.2003; sursa: Editura Presa Bună

Anul C

Duminica a V-a după Paște

Înviere și iubire

Toate artele - pictura, muzica, sculptura, arhitectura etc. își au unele realizări care ating culmea perfecțiunii, devenind capodopere. Fiecare capodoperă are o ultimă trăsătură care pune în evidență geniul omenesc, despre care se spune că este 99% transpirație și 1% inspirație.

Isus - Fiul Omului prin excelență - în care Tatăl a pus tot darul desăvârșit (Col 2,3), venind pe pământ și acționând conform desăvârșirii sale, a trebuit să realizeze ceva excepțional, o capodoperă. Care? Desigur: legea nouă a iubirii (In 13,34). Ea este rodul misterului pascal, rodul transpirației cu sânge, al morții pe cruce și al învierii în proporție de 100%. De ce este și rămâne veșnic nouă? Pentru că izvorăște din veșnicia iubirii lui Dumnezeu și se revarsă în lume prin Duhul Sfânt (cf. Rom 5,5), care este desăvârșirea misterului pascal. Acest Mister pascal se actualizează mereu în suflet prin Botez, Mir și Euharistie. Prin aceste taine faptele noastre bune devin mereu tot mai noi și capătă o valoare atât de mare încât împlinesc cerința lui Isus: precum v-am iubit eu pe voi, tot așa să vă iubiți și voi unul pe altul (In 13,34).

Antichitatea păgână l-a cinstit pe Prometeu și l-a pus în rândul zeilor pentru faptul că a adus focul din cer și l-a dat oamenilor. Dar focul iubirii divine, adus în inimile oamenilor de Duhul Sfânt, este opera lui Isus; operă incalculabil mai valoroasă decât cea atribuită miticului Prometeu, fiindcă ea constituie metrul cel nou, noua unitate de măsură a iubirii față de Dumnezeu și față de aproapele și constă în a iubi fără măsură, infinit, cu iubire veșnic nouă: așa cum v-am iubit eu.

Isus, pentru a ne face capabili de a ne iubi fără măsură, ne-a dat un nou mijloc de realizare a iubirii, deosebit de eficient: Botezul. Prin Botez toarnă în suflet sămânța iubirii divine, care ne iartă de păcatul strămoșesc, fără a-i cere personal acest lucru și ne dă harul sfințitor, ne face părtași ai naturii divine, fără a-i fi cerut acest lucru în mod personal. Acest fapt ne obligă să conștientizăm iubirea divină din noi și să acționăm în consecință, adică să iertăm și să dăm aproapelui ajutorul de care are trebuință, chiar dacă nu ne cere personal, dar ne cere Isus, așa cum noi i-am cerut iertare și har la Botez prin părinții și nașii noștri. Isus, pentru a ne face capabili de a ne iubi fără măsură, ni l-a trimis pe Duhul Sfânt care să reverse în inimile noastre caritatea lui Dumnezeu însuși (cf. Rom 5,5).

Să-l ascultăm pe sfântul Augustin relativ la acest fapt: Domnul spune că dă o poruncă nouă ucenicilor săi, aceea de a se iubi unii pe alții (In 13,34). Dar oare nu exista această poruncă deja în Vechiul Testament? Ba da: "Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți!" (Lev 19,18). Pentru ce zice Domnul că porunca este nouă? Este oare o poruncă nouă pentru faptul că ne despoaie de omul cel vechi, pentru a ne îmbrăca în omul cel nou? Categoric. Porunca îl face nou pe acela care ascultă, sau, mai bine zis, pe acela care se arată ascultător. Dar iubirea care regenerează nu este cea pur omenească, ci aceea pe care Cristos o contradistinge și o califică prin cuvintele: "După cum v-am iubit eu". Ceea ce am arătat mai înainte; dar trebuie să mai știm că Legea Vechiului Testament era pornită din motive pur pământești, cu răsplată vremelnică, era o Lege a conștientizării iubirii naturale, pornită din morala cea mai simplă: Să nu faci altuia ceea ce n-ai dori să-ți facă ție altul.

Iubirea nouă adusă de Cristos ne reînnoiește fiindcă ne comunică viața cea nouă, rod al unirii naturii divine cu cea umană din sânul Fecioarei, realizarea Duhului Sfânt și care ne este împărtășită prin Euharistie, prin sfântul Mir și ne face vestitori ai noii alianțe, martori ai învierii. Mai mult: această lege are putere retroactivă, reînnoiește pe drepții din vechime, pe patriarhi și pe profeți.

Iubirea nouă este universală, reînnoiește acum chiar toate popoarele și întreg neamul omenesc, formând o unitate nouă, trupul mistic, Biserica, mireasa unicului Fiu al lui Dumnezeu, despre care spune Cântarea Cântărilor: Cine este aceea care se înalță strălucitoare ca aurora? (8,5). Este Biserica lui Isus, care are menirea, nu numai de a reînnoi lumea, ci chiar întreg universul, fiindcă toată făptura suspină și așteaptă arătarea în slavă a fiilor lui Dumnezeu (Rom 8,22). Din acest motiv, membrii Bisericii trebuie să fie plini de grijă nu numai unii față de alții, ci față de toți oamenii, față de întreaga natură, fiindcă și ea este capodopera iubirii divine. Numai așa ne dovedim a fi fiii Celui Preaînalt și frații unicului Fiu al lui Dumnezeu.

Iubindu-se reciproc, cu acea iubire cu care Isus însuși i-a iubit pe oameni, frații săi, el îi călăuzește acolo unde se va realiza total dorința după fericire (cf. Ps 102,5), când Dumnezeu va fi totul în toți prin iubirea veșnic nouă (cf. 1Cor 15,28).

Rațiunea lui Isus de a fi pe pământ, de a fi om, de a fi mereu în mijlocul nostru prin cuvântul său și prin sfintele taine, este acela de a ne iubi unii pe alții.

A mai fost oare cineva în istorie care să fi trăit, să fi voit și să fi găsit mijlocul necesar pentru a rămâne cu oamenii numai pentru a-i iubi, pentru a-i învăța să se iubească dumnezeiește unii pe alții? Nu. Atunci ceea ce a făcut Isus este și va rămâne pururi nou.

Iubirea, făcând parte din categoria valorilor universale, ca și adevărul, frumosul și binele, trebuie împărtășită la toată făptura. Dumnezeu este iubire (1In 4,8) și noi devenim iubire când ne străduim ca Dumnezeu să fie totul în toți. Misiunea noastră de iubire este de a-l face vizibil pe cel invizibil: De pe aceasta vă vor cunoaște oamenii că sunteți ai mei.

Iubirea este cheia secretului zelului neobosit al apostolilor Paul și Barnaba (lectura I-a). Deși necazurile s-au abătut asupra lor, precum valurile mării asupra țărmurilor, ei au rămas statornici în predicarea cuvântului, care conține secretul iubirii, fiind convinși că Isus lucrează prin ei.

Iubirea este cheia convertirii lumii păgâne la credință. Priviți-i cum se iubesc!

La iubire nouă, răsplată nouă.

Pentru a-i încuraja pe toți pe drumul mântuirii, sfântul Ioan evanghelistul ne face să întrezărim slava care ne așteaptă: vom deveni Ierusalimul ceresc, îmbrăcat în strălucire, ca o mireasă împodobită pentru mirele ei, ca o iubire pentru altă iubire, ca o locuință veșnică pentru Fiul lui Dumnezeu, în care va fi numai fericire, fiindcă numai iubirea este aceea care rămâne veșnic nouă, tânără și plină de farmec, ea este cheia tinereții fără bătrânețe. Iubirea singură ne face pietre vii ale cetății Ierusalimului ceresc.

Ca iubirea să rămână veșnic nouă în sufletele noastre, avem trebuință de un conservant al iubirii. Conservantul iubirii veșnice este smerenia. Cel care se va smeri, va fi înălțat (Lc 14,11).

N-au existat și nu vor exista până la sfârșitul lumii pilde mai frumoase, mai grăitoare, mai edificatoare și mai înălțătoare decât acelea care își au rădăcinile în iubirea cea nouă, cea mai curată, care este iubirea lui Isus: Așa cum v-am iubit eu.

Ce a făcut Isus înainte de a ne da această poruncă nouă? S-a smerit. Încingându-se cu un ștergar, a turnat apă într-un lighean și, precum cel din urmă servitor, s-a aplecat și a spălat picioarele apostolilor, inclusiv pe ale aceluia care avea să-l trădeze, ale lui Iuda care l-a vândut pentru treizeci de arginți (cf. In 13,5 ș.u.). Numai iubirea care merge mână în mână cu smerenia poate mântui, poate ferici, poate clădi o lume nouă, poate învia o lume veche la o viață nouă, poate chiar să scoată morții din morminte, poate înălța până la desăvârșirea Tatălui ceresc, poate realiza veșnic noi capodopere.

Numai iubind devenim capodopere divine.

Revarsă, Doamne, în noi, Duhul iubirii tale! Amin.

 

următoarea


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire