pregateste pagina pentru tiparire

































 
 LITURGIE 

Alte predici

Inapoi la cuprins Misterul Evangheliei
Epifania Domnului, 6 ianuarie 2006
Lecturi: Isaia 60,1-6 Psalm 71 Efeseni 3,2-3a.5-6 Matei 2,1-12
pr. Ernest Munachi Ezeogu

Mark Twain obișnuia să glumească spunând că a făcut următorul experiment: a pus un câine și o pisică în aceeași cușcă, să vadă dacă pot trăi împreună. Și au putut. A pus apoi în aceeași cușcă o pasăre, un porc și un țap. Într-un final s-au înțeles și au putut sta într-un loc. Dar când a pus în aceeași cameră un baptist, un presbiterian și un catolic, pereții au pușcat. Mark Twain nu a mers mai departe să experimenteze cu un creștin, un musulman și un hindus pentru simplu fapt că pe atunci așa ceva era de neimaginat. În lumea de astăzi însă, tot mai adesea creștinii trăiesc în aceeași cușcă, birou, bloc, oraș, cu oameni de tot felul de alte religii.

Astăzi, în sărbătoarea Epifaniei, ne amintim de magii care au venit de departe pentru a-l adora pe Pruncul Isus. Ei au venit călăuziți de o stea. Nu cunoșteau scripturile, așa că Dumnezeu li s-a revelat prin mijloacele religiei lor necreștine. Din stele, ei au putut afla de nașterea lui Isus. Urmând steaua au ajuns la Betleem. Au venit ca păgâni, l-au adorat pe Isus ca păgâni, și s-au întors acasă ca păgâni. Nu s-au convertit nici la iudaism, nici la creștinism. Dumnezeu a primit cultul pe care l-au adus, și le-a apărut apoi în vis avertizându-i, păsându-i de soarta lor, îngrijindu-se să ajungă cu bine acasă. Vedem astfel că Dumnezeu intră în relație și cu oamenii de altă religie decât iudaică sau creștină.

Există un singur Dumnezeu, și toți cei care îl caută cu inimă sinceră sunt conduși către El, pentru că El îi cheamă. Un singur lucru au în comun creștinii cu membri altor religii: îi aducem cult aceluiași Dumnezeu. Suntem cu toții copiii aceluiași Tată. Acest adevăr este dificil de acceptat de către persoanele religioase, deoarece fiecare vrea să îl aibă pe Dumnezeu, și adevărul Său, în exclusivitate.

În Vechiul Testament, evreii credeau că formau singurul popor al lui Dumnezeu. Ei împărțeau lumea în două: evreii, care erau poporul lui Dumnezeu, și neamurile, care nu erau ale lui Dumnezeu. Unii dintre profeți și înțelepți au încercat să corecteze această credință greșită a evreilor, amintindu-le de iubirea universală a lui Dumnezeu pentru omenire. Dar abia odată cu venirea lui Isus această idee a prins rădăcini solide. Așa după cum se spune în scrisoarea către efeseni, Cristos "a făcut una din cele două" grupuri, evrei și celelalte neamuri, "dărâmând zidul despărțitor" (Efeseni 2,14). Acesta este mesajul Evangheliei pe care Dumnezeu i-a încredințat-o lui Paul spre predicare: "păgânii sunt împreună-moștenitori, formează un singur trup și sunt împreună părtași ai promisiunii în Cristos Isus, prin evanghelie" (Efeseni 3,6).

A doua lectură de astăzi descrie acest adevăr ca fiind un mister: "prin revelație mi-a fost făcut cunoscut misterul" (Efeseni 3,3). Este un mister din două motive: (a) rațiunea umană singură nu poate să ajungă la o astfel de cunoaștere fără lumina revelației divine; (b) chiar după ce adevărul a fost revelat rămâne încă o enigmă sau un paradox pentru rațiunea umană. Este o enigmă a credinței creștine faptul că noi credem, pe de o parte, că evreii sunt poporul ales al lui Dumnezeu, și, pe de altă parte, că "Dumnezeu nu este părtinitor, ci în orice națiune, cel care se teme de el și face dreptate îi este plăcut" (Faptele Apostolilor 10,34-35).

În trecut, creștinii aveau tendința de a face aceeași greșeală cu evreii din trecut, pretinzând că nu există mântuire în afara Bisericii. Apoi a venit Conciliul Vatican II, când Biserica a deschis ferestrele pentru suflarea Duhului Sfânt, recunoscând că adevărul lui Dumnezeu este la îndemâna oricui, și a celor de altă religie, deși nu în aceeași măsură ca în Biserică. Diferența dintre credința creștină și alte credințe nu este deci faptul că noi posedăm adevărul lui Dumnezeu, și ei nu, ci că, mulțumită revelației unice a lui Dumnezeu în Cristos, noi putem să vedem mult mai clar adevărul lui Dumnezeu, să îl iubim mult mai mult pe Dumnezeu, să urmăm mai îndeaproape căile lui Dumnezeu în viața de zi cu zi. Trebuie însă mereu să ne amintim că dacă ne culcăm pe o ureche, chiar dacă suntem "mai buni", alții mai puțin buni pot ajunge la destinație înaintea noastră. Să reflectăm asupra acestui mister astăzi, când îi celebrăm pe magii venind din ținuturi păgâne pentru a-l adora pe Isus tocmai născut, în timp ce "poporul ales" al lui Dumnezeu din Ierusalim dormea, fără să își dea seama că Împărăția lui Dumnezeu a venit.
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire