pregateste pagina pentru tiparire

































 
 LITURGIE 

Alte predici

Inapoi la cuprins Suferind fără de vină
Duminica I-a din Post, 5 martie 2006
Lecturi: Gen 9,8-15 Ps 24 1Pt 3,18-22 Mc 1,12-15
pr. Ernest Munachi Ezeogu
(predică pe marginea lecturii a doua)

O poveste spune că era odată un mic băiat ce avea obiceiul să vină târziu de la școală. Într-o zi părinții l-au avertizat să vină la timp acasă, altfel o încurcă: dar băiatul a întârziat ca de obicei. S-au hotărât atunci să îl învețe o lecție. La masa de cină, fiul a primit doar o felie de pâine și un pahar cu apă, în timp ce tatăl său avea în față o farfurie plină cu bunătăți. Săracul băiat a privit cu ochi flămânzi la farfuria bogată și apoi la tatăl său. După ce a așteptat o vreme, ca impactul să fie cât mai puternic asupra copilului său, a luat farfuria fiului său, cu felia de pâine, așezându-i în față în schimb farfuria sa, cu bunătăți, fără să rostească vreun cuvânt, zâmbindu-i doar. După ani și ani, băiatul ajuns om mare, își amintea: "După gestul din acea seară al tatălui meu am știut mereu cum este Dumnezeu". Ce făcuse tatăl său? Luase asupra sa pedeapsa și suferința care i se cuvenea pe drept cuvânt fiului său. Aceasta se numește ispășire sau suferință prin substituire. Așa a făcut și Cristos pentru noi. Și așa ne invită Biserica să facem de-a lungul acestei perioade de Post.

În a doua lectură de astăzi, Petru îi încurajează pe creștini să îndure suferințele nemeritate ale persecuției. Suferința nemeritată a fost de folos nu doar pentru mântuirea personală ci și pentru mântuirea altora, după cum putem vedea din viața și exemplul lui Cristos. "Și Cristos a suferit o dată pentru păcate, El, cel drept. Pentru cei nedrepți, ca să vă ducă la Dumnezeu" (1 Petru 3,18). Printre cei care au beneficiat de suferința lui Cristos se află nu doar păcătoșii care sunt în viață ci și păcătoșii care sunt morți, suflete șterse de pe fața pământului pentru neascultarea lor pe vremea lui Noe și care sunt acum în "închisoare". Cu alte cuvinte, întreaga omenire a beneficiat de suferințele și moartea nemeritată a lui Cristos, atât păcătoșii care l-au auzit pe Cristos și l-au respins, cât și păcătoșii care au trăit cu mult înainte de venirea lui Isus.

În baza exemplului lui Cristos, Petru încurajează pe creștinii persecutați din comunitatea sa să i se alăture lui Cristos, suferind suferința nemeritată a persecuției, din moment ce suferința și moartea lor, asemenea suferinței și morții lui Cristos, va fi foarte benefică nu doar lor personal ci și altor păcătoși, atât celor în viață astăzi, cât și celor deja morți și deținuți în "închisoare". Catolicii îi spun purgatoriu acestei "închisori" temporare unde cred că păcătoșii sunt ținuți după moarte până la admiterea lor finală în cer.

La început de Post, Biserica își invită toți fiii și fiicele să se alăture lui Cristos într-un itinerar de patruzeci de zile de post, penitență și pomană. Unii creștini pot găsi dificil de luat în seamă această chemare, gândindu-se că nu au nevoie de acest tip de suferință voluntară. Ajută însă să știm că suferința, chiar și când nu plătim prin ea propriile noastre greșeli, are o valoare ispășitoare nu doar pentru păcătoșii din lumea noastră, de astăzi, ci și pentru cei care au părăsit această lume înaintea noastră, încă prinși în "închisoare", încă incapabili să vadă fața lui Dumnezeu.

Îndemnându-i pe credincioși să îmbrățișeze suferința fără să fi făcut nimic rău, Petru menționează Botezul, comparându-l cu arca lui Noe care i-a salvat pe cei care au apelat la ea. În decursul istoriei, creștinii au dezbătut unii cu alții despre cantitatea de apă cerută pentru botez. Să fie făcut botezul prin stropire? Prin turnare? Sau prin scufundare totală în apă? Petru ne amintește că nu cantitatea de apă este relevantă, deoarece nu este o baie a trupului care să îndepărteze murdăria, ci o problemă de conștiință: "Aceasta este o imagine a botezului care vă salvează acum pe voi nu ca o ștergere a necurăției trupului, ci ca o invocare de la Dumnezeu a unei conștiințe curate" (1 Petru 3,21). Postul este un timp de retragere pentru întreaga Biserică, în vederea pregătirii pentru reînnoirea, la Paști, a jurămintelor de la botez. Să ne rugăm pentru harul de a ține acest Post astfel încât să ne purificăm conștiințele și să ne alăturăm lui Cristos în suferința ispășitoare pentru binele tuturor păcătoșilor, vii și morți.
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire