pregateste pagina pentru tiparire

































 
 LITURGIE 

Alte predici

Inapoi la cuprins Întâlnirea cu Mirele
Duminica a XXXII-a de peste an, 6 noiembrie 2005
Matei 25,1-13
pr. Raniero Cantalamessa

Comentând parabola celor zece fecioare nu doresc să insist atâta asupra la ceea ce le deosebește pe fete (cinci sunt înțelepte și cinci nechibzuite), cât asupra la ceea ce le este comun: toate merg să îl întâlnească pe mire. Acest fapt ne permite să reflectăm asupra unui aspect fundamental al vieții creștine, care este orientarea sa escatologică, adică așteptarea întoarcerii Domnului și a întâlnirii noastre cu El. Ne ajută să răspundem la eterna și tulburătoarea întrebare: cine suntem și unde mergem?

Scriptura spune că în această viață suntem "străini și peregrini", suntem "parohi", deoarece paróikos este cuvântul din Noul Testament tradus prin străini și peregrini (cf. 1Petru 2,11), așa cum paroikía (parohia) este cuvântul tradus prin înstrăinare (cf. 1Petru 1,17). Sensul este clar: în greacă pará este un adverb și înseamnă alături; oikía este un substantiv și înseamnă locuință; așadar: a locui alături, aproape, nu înăuntru, ci la margine. De aici termenul indică pe cel care locuiește într-un loc pentru puțin timp, omul aflat în trecere, sau exilatul din patrie; paroikía indică așadar o locuință provizorie.

Viața creștinilor este o viață de străini și peregrini, pentru că ei sunt "în" lume, dar nu "din" lume (cf. Ioan 17,11.16); pentru că patria lor adevărată este în ceruri, de unde așteaptă să vină Isus Cristos Mântuitorul (cf. Filipeni 3,20); pentru că nu au aici jos cetate stătătoare, ci sunt în drum spre cea viitoare (cf. Evrei 13,14). Biserica întreagă nu este decât o unică mare "parohie".

"Epistola către Diognet", din secolul al II-lea, îl definește pe creștin ca fiind un om "care locuiește în propria patrie, dar ca un străin (paróikos), care participă la toate îndatoririle cetățenilor, dar le suportă toate ca peregrin; pentru care orice pământ străin este patria lor și orice patrie este pământ străin". Este vorba însă de o "înstrăinare" specială. Și unii gânditori ai timpului defineau omul: "Prin natură, străin de lume". Însă diferența este enormă: aceștia considerau lumea ca fiind opera răului și în consecință recomandau reținerea de la implicarea în aceasta care se exprimă în căsătorie, în muncă, în politică. Nimic din toate acestea la creștin. El, scrie în Epistolă, este un om "care se căsătorește și aduce pe lume copii", unul "care participă la toate".

Înstrăinarea lui este una escatologică, nu ontologică; adică el se simte străin prin vocație, nu prin natură; pentru că este destinat unei alte lumi, și nu pentru că provine dintr-o altă lume. Sentimentul creștin de înstrăinare se bazează pe învierea lui Cristos: "Dacă ați înviat împreună cu Hristos, căutați cele de sus" (Coloseni 3,1). Nu se anulează astfel creația și bunătatea sa fundamentală.

În timpurile apropiate nouă, redescoperirea rolului și implicării creștinilor în lume a contribuit la atenuarea sensului escatologic, astfel încât nu se mai vorbește aproape deloc despre cele de pe urmă ale omului: moartea, judecata, iadul și raiul. Însă atunci când este autentic biblică, așteptarea întoarcerii Domnului nu împiedică implicarea față de frați; mai degrabă o purifică; ne învață să "prețuim cu înțelepciune bunurile pământului, mereu îndreptați spre bunurile cerului". Sfântul Paul, după ce le-a amintit creștinilor că "timpul s-a scurtat", concluziona spunând: "Așadar, acum, cât avem timp, să facem bine tuturor și mai ales celor de aceeași credință" (Galateni 6,10).

A trăi în așteptarea întoarcerii Domnului nu înseamnă nici a dori să murim curând. "Căutați cele de sus" înseamnă în schimb a orienta existența către întâlnirea cu Domnul, a face din acest eveniment polul de atracție, farul vieții. "Când" este mai puțin important și trebuie lăsat la voința Domnului.
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire