pregateste pagina pentru tiparire

































 
 LITURGIE 

Despre Anul liturgic catolic si ortodox, dupa ritul apusean si rasaritean

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior ANUL LITURGIC
curs din 1984

Cap. VI: TIMPUL PASCAL

3. Octava Paștelui

Conform normelor în vigoare referitoare la anul liturgic "Primele opt zile ale timpului pascal constituie octava Paștelui și sunt celebrate ca solemnitate a Domnului".

Ritualul inițierii creștine a adulților recomandă ca, în cazul că sunt mulți catecumani de botezat, cea mai mare parte dintre ei să fie botezați în noaptea de Paști, ceilalți să fie botezați în zilele din octava Paștelui.

Inițial Biserica, inspirându-se dintr-un străvechi obicei ebraic (Ex 2, 15, 19), a prelungit cea mai mare sărbătoare creștină pe o perioadă de șapte zile continue. Primele mărturii ale acestei săptămâni pascale le găsim în a doua jumătate a secolului IV, dar cu siguranță că este cu mult mai veche deoarece sfântul Augustin o numește "Ecclesiae consuetudo", veche cât și quadragesima. Fiind considerată la fel de festivă ca ziua de Paști, poporul trebuia să observe repaosul și să ia parte la serviciile religioase care se celebrau în fiecare zi. Legile civile și cele religioase erau categorice în această privință. In secolul IV "Lex canonica Ss. apostolorum", în canonul 1 prevedea: "... si quis... totam hebdomadam non colit sicut unum diem, eam celebrans simpliciter et non festive, vel laborem suscipit, partem habeat cum Iuda proditore et constituatur cum Iudaeis Dei interfectoribus".

Această săptămână pascală, Biserica romană o dedica în mod deosebit neofiților, fie completându-le instrucția religioasă printr-o cateheză corespunzătoare, fie întărindu-le voința prin distribuirea zilnică a Sfintei Euharistii. "Idcirco, le spunea sfântul Ioan Gură de Aur neofiților, septem dierum spatio collectam agimus, ac spiritalem mensam vobis apponimus, divinis eloquiis instruimus et adversus diabolum armamus". Au rămas celebre cele cinci cateheze mistagogice atribuite sfântului Ciril din Alexanndria ținute neofiților în săptămâna pascală a anului 347, ca și cele ale sfântului Ambroziu pe care le găsim în tratatele "De Mysteriis" și "De Sacramentis".

"Decretum Gratiani" enumeră toate cele șapte zile din săptămâna Paștelui. Practic însă, după secolul IX observarea acestor zile de sărbătoare a început să slăbească. In mod obișnuit, după secolul X au mai fost observate ca zile de sărbătoare doar primele două zile de după Duminica Invierii. Această practică a durat până în secolul XIX când exigențele vieții moderne și relaxarea generală au dus și la suprimarea lor. Caracterul festiv al octavei Paștelui a rămas doar în liturgie.

La Roma era fixată până în secolul VI câte o biserică stațională unde papa celebra și predica în fiecare zi. Neofiții făceau zilnic procesiune la baptister, ca și în ziua de Paști. Ei depuneau hainele albe împreună cu panglica ce le acoperea ungerea cu crismă făcută pe frunte după botez, în unele biserici în sâmbăta, în altele în duminica din octava Paștelui, de unde, pentru aceste zile denumirea de «Sâmbăta și Duminica Albă» - in albis (in albis vestibus depositis).
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire