pregateste pagina pentru tiparire

































 
 LITURGIE 

Despre Anul liturgic catolic si ortodox, dupa ritul apusean si rasaritean

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior ANUL LITURGIC
curs din 1984

Cap. VI: TIMPUL PASCAL

2. Ziua de Paști

Dezbaterile aprinse și prelungite care au avut loc în Biserică cu privire la sărbătoarea Paștelui vorbesc despre importanța capitală care a fost atribuită acestei sărbători, chiar din zorile creștinismului. Preeminența absolută a acestei sărbători față de toate celelalte au fost bine puse în lumină de sfântul Pavel, fiind recunoscută și proclamată de sfinții părinți cu cele mai entuziaste expresii: dies magnus, festivitatum festivitas, dies dierum, regina dies verus Dei, dies felicessimus etc. Zi triumfală nu numai pentru Cristos Capul nostru divin, dar și ziua triumfului nostru alături de el: Convivificat nos in Christo... conresuscitavit et consedere fecit (Ef 2, 5-6). Era normal ca disciplina liturgică să facă de la bun început din sărbătoarea Paștelui ziua cea mare a botezului pentru întreaga Biserică. In timp ce catecumenii scufundați în apele vii ale botezului, ieșeau din ele curățiți la viața nouă a harului, creștinii își reînnoiau permanent harul primei lor copilării creștine. Un obicei pios, atestat în secolul VIII, îi făcea pe creștini să revină în zori la biserică, matutino rumpente luce tenebras, petru a cânta cu mare solemnitate oficiul în cinstea lui Cristos Inviat. Potrivit unui obicei vechi comun tuturor bisericile orientale și occidentale, oficiul începea cu îmbrățișarea și sărutul păcii.

De asemenea, avea loc dimineața o procesiune solemnă la altarul mormântului pentru a ridica crucea și euharistia așezate acolo în Vinerea Sfântă. Poate aici trebuie căutată originea procesiunii din noaptea de Paști.

Inițial era o singură liturghie oficială de Paști: aceea cu care se încheia vigilia pascală. Mai târziu când vigilia începea mai devreme și se încheia înainte de ivirea zorilor, s-a introdus o a doua liturghie in die Pasche, a cărei celebrare o amintește deja sfântul Augustin: "ipso die dominico Paschae mane". Faimoasa secvență "Victimae Paschali", elegantă și plină de lirism, obligatorie în această zi - conform normelor actuale, este atribuită lui Wipo (+1050), preot la curtea lui Conrad II și Henric III. Lipsește actualmente din original strofa:

Credendum est magis soli
Mariae veraci,
Quam Iudeorum
Turbae fallaci.

Se reîntorceau în această zi, salutate cu mare bucurie de creștini, bucatele izgonite de rigoarea postului cvadragesimal: carnea, laptele, ouăle, brânza etc. Dar sentimentul creștin și liturgic impunea ca aceste bucate să nu fie consumate până nu sunt binecuvântate. In hac sancta die, notează un vechi cronicar, nihil quod a sarcedote non sit benedictum, comedere debeamus. Avem formula de binecuvântări a cărnii de miel, a ouălelor, simbol al revenirii la viață, deja din secolul VII. Binecuvântarea bucatelor în ziua de Paști e o tradiție ce există încă, în multe comunități creștine și trebuie respectată.

La Roma, cu fast deosebit se celebrau vesperele în seara zilei de Paști, la care avea loc o grandioasă procesiune a neofiților la baptisteriul unde, în noaptea precedentă, se născuseră la viața divină.

Înainte de a se întoarce acasă, clerul înalt - iar ulterior cel mai mic, ba chiar și cântăreții - erau invitați la trapeza papală pentru o gustare; la această compotatio pontificia se ofereau soiuri de vinuri selecte.

Adunarea se împrăștia, iar cardinalii urmați de clericii lor se întorceau acasă spre a celebra vesperele în propriile lor biserici. Stimulați de generozitatea papală îi învitau la sfârșit din nou pe clerici să guste din vinul pe care îl aveau ei înșiși în pivnițe. Nu era un exces pentru niște oameni care de 40 de zile nu băuseră decât apă și numai seara, ci o bucurie sfântă și naturală într-o vreme când credința dicta ritmul vieții sociale a popoarelor, iar liturgia era expresia bucuriei și a durerii pentru întreaga familie creștină.
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire