pregateste pagina pentru tiparire

































 
 LITURGIE 

Despre Anul liturgic catolic si ortodox, dupa ritul apusean si rasaritean

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior ANUL BISERICESC (LITURGIC) ȘI SUBDIVIZIUNILE LUI

3. Săptămâna liturgică

Fiecare grup sau ciclu de șapte zile liturgice alcătuiește o săptămână liturgică. Precum am văzut, împărțirea timpului în săptămâni era necunoscută lumii greco-romane dinainte de Cristos, care se servea de calendarul egiptean, solar. Ea exista la iudei, care foloseau calendarul lunar, împrumutat de la asiro-babilonieni. Moise a dat consacrare religioasă acestei grupări a zilelor creației, împărțind lucrarea creației lumii în șase zile, urmate de o zi de repaos. Diviziunea lucrării dumnezeiești creatoare a devenit astfel modelul, regula sau unitatea de măsură a activității omenești: șase zile de lucru, una de odihnă. Biserica creștină a moștenit de la Sinagogă tradiția de a întrebuința săptămâna ca unitate de măsură a timpului, de a socoti duminica drept prima zi din săptămâna, iar sâmbăta ca ultima zi a săptămânii.

Săptămâna liturgică începe deci cu duminica (respectiv cu Vecernia de sâmbăta seara) și se sfârșește cu sâmbăta (respectiv cu Ceasul IX). Ea constituie o subdiviziune de mare importanță a anului bisericesc în cultul răsăritean, deoarece reglementează succesiunea celor opt glasuri (ehuri sau moduri de cântare) ale Octoihului în tot cursul anului. Fiecare glas ține o săptămâna și revine astfel din opt în opt săptămâni, începând de la Duminica Sfintelor Paști (glasul I în Săptămâna Luminată, glasul II în săptămâna a doua după Paști sau a lui Toma, glasul III în săptămâna a treia după Paști sau a Mironosițelor ș.a.m.d.). În cărțile de slujbă, toate cele 52 de săptămâni ale anului bisericesc sunt denumite sau indicate prin numărul lor de ordine, de după cele două mari sărbători cu dată variabilă, ale cultului creștin: Paștile și Rusaliile.

Astfel, șirul săptămânilor din cursul anului bisericesc răsăritean începe cu Săptămâna Luminată (prima după Paști) și se termină cu cea a Sfintelor Patimi dinaintea Paștelul următor, numită și Săptămâna mare. Un an bisericesc complet are 52 săptămâni, dar de la un Paște până la altul pot fi mai multe sau mai puține săptămâni, din pricina datei variabile a acestei sărbători: de ex., când Paștile din anul curent cade la o dată mai înaintată (târzie), iar cel din anul viitor la o dată mai devreme, numărul săptămânilor dintre acești doi Paști consecutivi e mai mic de 52; dacă însă, dimpotrivă, Paștile dintr-un an oarecare cade mai devreme iar cel din anul următor mai târziu, numărul săptămânilor dintre ele este mai mare de 52.

Cele mai însemnate săptămâni liturgice din cursul anului bisericesc sunt: Săptămâna Patimilor Domnului și Săptămâna Luminată (a Paștilor), indisolubil legate între ele. Din punct de vedere calendaristic, au de asemenea o importanță aparte: săptămâna dinainte și cea de după Rusalii, săptămâna dinainte și cea de după Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie), precum și săptămânile de dinainte și de după Nașterea Domnului și Botezul Domnului.

În cadrul săptămânii, fiecare zi (luni, marți etc.) este închinată, în serviciul liturgic, pomenirii unuia (unora) dintre persoanele sau momentele de seamă ale istoriei sfinte, toate în directă legătură cu persoana și cu activitatea Mântuitorului și care, deci, pentru importanța lor, sunt comemorate săptămânal, deci de 52 ori pe an. Astfel, Duminica este - precum vom vedea mai pe larg în capitolul următor - ziua sau sărbătoarea săptămânală a Învierii Domnului, cel mai mare eveniment din istoria sfântă a mântuirii.

Lunea este închinată cinstirii Sfinților îngeri, care au fost creați înaintea oamenilor și au slujit mântuirii acestora, ca trimiși ai lui Dumnezeu, ca vestitori ai voii Lui și ca mijlocitori între Dumnezeu și oameni. Marțea e închinată amintirii celor mai vechi dintre sfinții calendarului creștin în ordine cronologică, adică Sfinților Prooroci în general, și îndeosebi Sfântului loan Proorocul, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului, care este ultimul și cel mai mare dintre proorocii și Drepții Vechiului Testament (comp. Luca VII, 28), fiind numit adesea si «mijlocitor» între Legea Veche și cea Nouă. Miercurea și vinerea sunt închinate Sfintei Cruci și Sfintelor Patimi ale Domnului, pentru că miercuri au făcut sfat cărturarii și arhiereii ca să prindă pe lsus, iar vineri L-au răstignit pe Cruce.

Joia e închinată amintirii Sfinților Apostoli, pentru că Joia a avut loc Cina cea de Taină, la care Mântuitorul a întemeiat Sf. Liturghie, în prezența Sfinților Apostoli, cărora Domnul le-a dat porunca și puterea de a faoe această slujbă întru pomenirea Sa. Aceștia se bucură de privilegiul unei pomeniri sau sărbătoriri săptămânale, ca unii care au fost colaboratorii cei mai apropiați și ucenicii direcți ai Domnului, propovăduitorii și răspânditorii credinței creștine și temeliile sau stupii Bisericii. Cu ei începe șirul martirilor și al Sfinților Legii celei Noi, după cum cu Sfântul loan Botezătorul se încheie șirul drepților dinainte de Mântuitorul. Tot joia se pomenește și Sfântul Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei, unul dintre cei mai populari si venerați sfinți ai creștinătății, ca reprezentant al Sfinților Părinți (ierarhi), socotiți urmași și continuatori ai Sfinților Apostoli la conducerea Bisericii și la săvârșirea lucrărilor sfinte ale cultului divin.

Sâmbăta e închinată amintirii tuturor morților și în primul rând a sfinților mărturisitori și mucenici, care și-au dat viața pentru Cristos sau au pătimit pentru biruința credinței creștine în lume. De ce? Mai întâi pentru că în această zi Domnul a stat cu trupul în mormânt, iar cu sufletul și cu dumnezeirea S-a coborât la iad, pentru a dezlega și a scoate din el pe toți drepții Legii Vechi, cei din veac adormiți; și al doilea, pentru că sâmbăta, fiind ziua în care s-a terminat creația lumii și în care Creatorul S-a odihnit de lucrarea Sa, ea este și icoana sau preînchipuirea odihnei celei veșnice și fericite, de care se bucură Sfinții și Drepții, după ieșirea lor din ostenelile vieții pământești.
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire