pregateste pagina pentru tiparire

































 
 ISTORIE 

Antichitatea și Evul Mediu
pr. Ioan Bota

achizitionare: 20.04.2002; sursa: Casa de Editură Viața Creștină

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior PARTEA II
EVUL MEDIU (800-1517)

26. SCRIITORI BISERICEȘTI

A. RĂSĂRITENI

Sergiu, patriarhul Constantinopolului (610-638), a compus Acatistul, imn de mulțumire Născătoarei de Dumnezeu că a scăpat Constantinopolul de avari, dar, fiind monotelist, nu este el considerat autorul, ci Gheorghe de Pisidia, coautor.

Maxim Mărturisitorul, în 633, fusese campionul ortodoxiei împotriva monoteliților. Împăratul Constant II i-a tăiat limba și mâna dreaptă, fiindcă a combătut verbal și în scris dogmatica imperială. Muri în 662, exilat în Colhida. A trăit și a suferit și la Roma, alături de Papa Martin I, fiind adept al Primatului papal.

Ion Scărarul, autorul "Scării", egumen venerabil la Sinai, muri în 649. În "Scara" tratează 30 de exerciții ascetice, ca trepte ale scării pe care urcă monahul până la culmea virtuții în Paradis.

Ioan Damaschinul, cel mai mare teolog al Răsăritului din veacul VIII, născut în Damasc, ajuns mare demnitar al Califului din Damasc, post din care a demisionat, retrăgându-se monah la mănăstirea Sfântul Sava, lângă Ierusalim. Moare în 749. Opera sa: "Tratat precis despre credința ortodoxă" în patru cărți, este o dogmatică completă; "Apologii", trei cărți, în favoarea cultului icoanelor, combătând pe inconoclaști; "Paralele sacre", florilegiu de dogmatică și morală; el este autorul celor opt glasuri în colecția "Octoih". A luptat mult împotriva iconoclaștilor. Este doctor al Bisericii și patronul tinerimii studioase răsăritene.

Teodor Studitul, egumen al mănăstirii "Stoudion" din Constantinopol, contemporan cu patriarhul Nichifor Mărturisitorul (806-815), ambii exilați și maltratați de împăratul iconoclast Leon Armeanul. Moare în 826, fiind un mare apărător al primatului papal. În 829 muri și Patriarhul Nichifor, adept și el al primatului papal. Sfântul Teodor Studitul caută sprijin la Papa Leon III (785-816), arătând că Papa are autoritate supremă asupra clerului și patriarhului Bizanțului, care admitea adulterul împăratului Constantin Copronimul, fiul împărătesei Irina (68. Maxime Relet, Histoire générale des peuples. Tome premier, Paris, 1925, p. 352).

Fotius, ajuns patriarhul Constantinopolului, a scris; "Myriobiblion" (Biblioteca), o culegere de dări de seamă despre 279 de cărți teologice, literare, istorice; "Sintagma", manual în doua părți: "Nomocanon" - cu legi și canoane și "Sinagogia" - o colecție de canoane aplicate; "Amphilohia", lucrări teologice cu 300 de răspunsuri la 300 de întrebări; alte cărți polemice împotriva Latinilor, precum "Mystagogia" - purcederea Sfântului Spirit prin Fiul de la Tatăl.

 

B. APUSENI

1. Sfântul Ieronim (342-420) a tradus Sfânta Scriptură (Vulgata) în limba latină. A mai scris De viris illustribus - 135 capitole cu scriitori bisericești.

2. Sfântul Ambrosie. A scris De officiis ministrorum - învățături pentru clerici.

3. Juveneus, poet. A scris Cântec evanghelic, compus din 330 versuri.

4. Alquin (735-804). A scris De Trinitatis: Viața Sfântului Waase, Sfântului Martin, Sfântului Willibrod.

5. Paul Diaconul a scris "Historia gentes Longobardorum".

6. Paulin, patriarhul Aquileii - polemist împotriva adopționiștilor.

7. Teodulf de Orleans (821), got din Italia. A scris "Gloria, laus et honor" - patru cântece despre Isus Cristos, care se cântă la Florii.

8. Raban Maur (776-856), abate de Fulda (Germania), enciclopedist, a comentat Sfânta Scriptură și a scris opera "De Universo".

9. Walafrid Strabo (807-849), abate de Reichenau, instructor creștin al Germaniei nordice. A organizat mănăstirea lui ca un centru de studii.

10. Jean Scot Erigene a scris "De la division des natures", expunere filosofică despre Dumnezeu, lume, cu teorii cosmogonice și teologice uneori greșite.

11. Hincmar de Reims a scris un tratat despre Predestinație, despre Sfânta Euharistie, despre dreptul canonic și a rămas de la el o mare corespondență istorică.

12. Smaragde, abate de Saint-Michel, a scris o gramatică latină creștinizată, folosind extrase din Sfinții Părinți.

13. Anastase Bibliotecarul a tradus în latină actele Conciliilor VII-VIII ecumenice și faptele martirilor. A reunit în opera sa, "Historia tripartita", operele lui Necefar Calist, Teophan și Syncelle.
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire