pregateste pagina pentru tiparire

































 
 Tu întrebi 

Răspunde pr. William P. Saunders
sursa: Catholic Herald

Cuprins IOAN PAUL CEL MARE
pr. William P. Saunders

publicare în Catholic Herald: 14.04.2005
publicare pe ProFamilia: 19.04.2005

I-am auzit pe mulți spunându-i iubitului nostru Papă trecut la Domnul, "Ioan Paul cel Mare". Au mai avut și alți Papi acest titlu? - un cititor din Sterling

Doi Papi au mai avut acest titlu, "cel Mare", adăugat numelor lor: Sf. Papă Leon I și Sf. Papă Grigore I. Papa Leon cel Mare (440-461) s-a născut la Roma în anii 400. Ca acolit, a fost trimis în Africa, unde s-a întâlnit cu Sf. Augustin. Mai apoi a servit ca diacon sub Papii Celestin I și Sixt al III-lea. I-a urmat Papei Sixt al III-lea, fiind consacrat la 29 septembrie 440. Pontificatul său a fost marcat de măreție: el a predicat cu forță împotriva ereziilor maniheistă, pelagianistă, priscillianistă și nestorianistă. În special a luptat împotriva ereziei lui Eutichie care, ca Nestorie, nega uniunea ipostatică, adică uniunea dintre naturile divină și umană, în unica persoana divină a Domnului nostru Isus Cristos. El a dat un celebru document prin care îl condamna pe Eutichie, și învăța cu claritate despre misterul întrupării. Pentru a rezolva situația, el a convocat Conciliul de la Calcedon, din 451, unde a fost citit documentul amintit, iar Episcopii au strigat ca răspuns: "Aceasta este credința Părinților; aceasta este credința Apostolilor; cu toții credem aceasta; dreptcredincioșii cred aceasta, iar cine crede altcumva, anatema să fie asupra lui. Petru a vorbit prin Leon." Conciliul de la Calcedon a definit că "același Domn Isus Cristos, Fiul unul-născut, trebuie să fie recunoscut cu două naturi, fără amestecare sau schimbare, fără diviziune sau separare".

Papa Leon a fost un lider curajos. El s-a întâlnit cu Attila Hunul, cunoscut ca "Năpasta lui Dumnezeu", și a reușit să salveze Roma de la a fi jefuită. Tradiția ne spune că la acea întâlnire dintre ei, Attila i-a văzut pe Sf. Petru și pe Sf. Paul ținându-și săbiile deasupra Sf. Leon, și de aceea Attila s-a retras. Datorită acestei întâmplări, Sf. Papă Leon i se mai spune și "Scutul lui Dumnezeu". Din păcate istoria nu s-a repetat trei ani mai apoi, la o altă invazie. Papa Leon a suprimat festivalurile păgâne care mai dăinuiau atunci, și a închis restul templelor. A trimis misionari în Africa, afectată pe atunci de barbari. A instituit numeroase reforme, impunând o disciplină strictă Episcopilor. Într-un timp al declinului imperiului roman, Leon a făcut din papalitate o puternică autoritate centrală, recunoscută ca sursă de stabilitate și înțelepciune. A fost declarat Învățător al Bisericii în 1754.

Un alt Papă numit "cel Mare" a fost Papa Grigore (540-604). S-a născut într-o înstărită familie romană, și a primit o bună educație. Mai apoi a devenit Prefect de Roma. În timpul invaziei din 571, s-a ocupat de numeroșii refugiați care au inundat orașul. Când părinții i-au murit, Grigore a devenit foarte înstărit. În 574, trei prieteni călugări benedictini l-au convins să abandoneze lumea și să intre în viața călugărească. Sf. Grigore a devenit benedictin, transformându-și locuința în mănăstire. Datorită abilităților sale extraordinare, a fost chemat în slujba Papei, mai întâi ca diacon papal (578), și apoi ca nunțiu papal la curtea bizantină (579-585). S-a întors apoi la mănăstirea sa, devenind superiorul ei. În 590 a fost ales Papă, și consacrat la 3 septembrie. Și pontificatul său a fost măreț: a refăcut disciplina clericală, i-a dat jos pe Episcopii și preoții nedemni de funcție. I-a protejat pe evrei. I-a hrănit pe cei loviți de foamete mare, și i-a răscumpărat pe cei capturați de barbari. A purtat negocieri cu barbarii, și pe mulți i-a convertit. A finanțat numeroase misiuni, inclusiv pe cea a Sf. Augustin de Canterbury, pe care l-a trimis în Anglia, și pe cea a Sf. Columban, care i-a evanghelizat pe franci.

Sf. Grigore a fost și un mare învățător. În a lui "Liber regulae pastoralis", a descris sarcinile Episcopilor, lectură valabilă și astăzi pentru aceștia. A pus în scris viețile a numeroși sfinți în "Dialogurile" sale. S-au mai păstrat până azi numeroase din predicile și scrisorile lui. Grigore cel Mare a revitalizat Sfânta Liturghie și este creditat ca cel care a instituit cântul gregorian. Oferirea de 30 de Liturghii pentru o persoană decedată poartă și azi numele de "Liturghii gregoriene". Papa Grigore este considerat fondatorul papalității medievale. În ciuda rezultatelor sale, a fost un om umil. El și-a luat titlul oficial de "Slujitor al Slujitorilor lui Dumnezeu", titlu oficial păstrat de atunci și până acum. Și el este Învățător al Bisericii, fiind considerat ultimul dintre Părinții Bisericii de Apus. Privind spre acești doi Papi, înțelegem de ce au fost numiți în mod popular "cei Mari". Au fost mari prin exemplul lor de sfințenie, mărturisit prin predici, învățătură, evanghelizare, păstorire, în special în timpuri grele, de persecuție. Au fost slujitori adevărați ai Domnului și ai Bisericii sale.

La fel se poate spune și despre iubitul nostru Papă Ioan Paul al II-lea. Ca învățător al credinței, călăuzit de Duhul Sfânt, el ne-a oferit Noul Catehism, Codul Canonic Latin revizuit, și Codul Canonic Răsăritean; a scris 39 de documente importante, acoperind teme de doctrină, morală, spiritualitate; a ținut nenumărate discursuri și predici. Papa Ioan Paul al II-lea a subliniat chemarea universală la sfințenie și deci viața sacramentală care începe la Botez. Mergea săptămânal la spovadă, și i-a îndemnat și pe ceilalți să se deschidă îndurării infinite a lui Dumnezeu în Sacramentul Reconcilierii. În ultima sa enciclică despre Euharistie, "Ecclesia de Eucharistia", el a încurajat devoțiunea față de Domnul prezent în Preasfântul Sacrament. Sfântul Părinte a fost un mare apărător al moralei creștine: a subliniat sfințenia vieții de la concepție și până la moartea naturală, demnitatea persoanei umane și sfințenia căsătoriei și iubirii conjugale. A avut curajul de a păstra fără distorsiuni Cuvântul lui Dumnezeu, fără să îl conformeze la capriciile societății.

Ca succesor al Sf. Petru, a căutat unitatea trupului lui Cristos, făcând 104 vizite pastorale în afara Italiei. A canonizat 482 de sfinți și a beatificat 1.342 de fericiți, știind că avem nevoie de modele de sfințenie care să ne inspire. Pe Fecioara Maria a amintit-o constant la încheierea documentelor sale, încredințându-ne mereu ei. Prin viața sa, ne-a învățat cum să trăim, dar și cum să murim cu Isus. Pe bună dreptate îi putem spune Papa Ioan Paul cel Mare.

Pr. William Saunders este preot la parohia Fecioarei Speranței din Potomac Falls și profesor de catehetică și de teologie la școala Notre Dame din Alexandria, SUA.
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire