pregateste pagina pentru tiparire

































 
 Tu întrebi 

Răspunde pr. William P. Saunders
sursa: Catholic Herald

Cuprins CARDINALI, CONCLAVE ȘI NOUL PAPĂ
pr. William P. Saunders

publicare în Catholic Herald: 10.03.2005
publicare pe ProFamilia: 22.03.200

Recent, în mass-media s-au făcut speculații despre sănătatea Papei Ioan Paul al II-lea și despre moartea sa. Când Sfântul Părinte va muri și va merge în Rai, cum va fi ales următorul Papă? - un cititor din Sterling

Procedura pentru alegerea Papei a evoluat de-a lungul istoriei. În primele secole, clerul și poporul Romei alegea succesorul dintre cei care în general lucraseră foarte aproape de anteriorul Papă. În 1059, Papa Nicolae al II-lea reglementează procesul alegerii Papei, declarând Cardinalii ca fiind electori papali. Mai recent, toți Papii de la Papa Pius al X-lea (mai puțin Papa Ioan Paul I) au redefinit procesul electoral, în special Papa Paul al VI-lea în constituția apostolică "Romano Pontifici Eligendo" (1975) și Papa Ioan Paul al II-lea în constituția apostolică "Romano Dominici Gregis" ("RDG") (1996). Papa Ioan Paul al II-lea declara: "Am fost foarte atent la formularea noii discipline pentru a nu mă îndepărta în esență de ceea ce tradiția înțeleaptă și venerabilă a stabilit deja."

Cardinalilor le este încredințată responsabilitatea alegerii Succesorului Sfântului Petru (cf. Codului de Drept Canonic, nr. 34). În primul rând ei reprezintă cu toții Biserica universală, venind din diverse țări și continente. În al doilea rând, fiecare Cardinal este legat de Dieceza de Roma, fiind fie titular al unei biserici din Roma, cu titlul de Cardinal diaconal sau Cardinal presbiteral; fie unul dintre cei șase Episcopi titulari ai scaunelor suburbane din Roma, sau ca unul dintre Patriarhii Bisericilor Răsăritene, fiecare cu titlul de Cardinal episcopal. În prezent, numărul Cardinalilor electori este 120. După cum Papa Ioan Paul al II-lea s-a exprimat: "În circumstanțele istorice actuale, universalitatea Bisericii este suficient exprimată de un Colegiu de 120 de electori, adică de Cardinali veniți din toate părțile lumii și din culturi foarte variate." Dar acei Cardinali care și-au celebrat a 80-a zi de naștere până în ziua dinainte ca Scaunul Apostolic să devină vacant (prin moartea sau retragerea Papei în funcțiune) nu participă la alegerea noului Papă (cf. RDG, No. 33).

Astfel, când Papa moare se țin nouă zile de doliu, în timpul cărora se celebrează ritualurile funerale corespunzătoare. Dacă nu există motive excepționale, defunctul Papă va fi îngropat la 4-6 zile după moarte. După minim 15 zile, maxim 20 de zile, Cardinalii se reunesc la Vatican (nr. 37, 41). Ei stau la Casa Sf. Marta, un fel de "hotel" pentru oaspeți situat în Vatican, aproape de Bazilica San Pietro. Deliberările și votarea au loc în Capela Sixtină. Papa Ioan Paul al II-lea a decretat: "alegerile vor continua să aibă loc în Capela Sixtină, locul unde totul conduce spre conștientizarea prezenței lui Dumnezeu" (să ne amintim că în Capela Sixtină regăsim "Judecata de Apoi" a lui Michelangelo). Conclavul trebuie să se desfășoare fără nici o interferență din exterior. Doar persoanelor autorizate li se permite să aibă acces la Casa Sf. Marta și în Capela Sixtină. Nimănui nu îi este permis să se apropie de Cardinali în timp ce călătoresc între cele două locații (nr. 43). Tuturor persoanelor neautorizate le este interzis să comunice cu Cardinalii, indiferent de tehnologie (nr. 45).

Întreg conclavul se află sub prevederea unui strict secret. Papa scria: "Confirm cu autoritatea mea apostolică datoria menținerii secretului strict privitor la orice ține direct sau indirect de procesul electoral." De aceea, Cardinalii electori depun un jurământ de respectare a regulilor promulgate în "Universi Dominici Gregis" și de menținere a secretului în timpul și după alegeri "privitor la orice are legătură cu alegerea Pontifului Roman și cu orice are loc în timpul alegerilor" (RDG, nr. 53). Cardinalilor le este interzis "să comunice - fie prin scris, telefonic sau prin orice mijloc de comunicare - cu persoane aflate în afara ariei unde au loc alegerile" (nr. 44, 53). Mai mult, Cardinalii nu au dreptul în timpul Conclavului să citească ziarele, să asculte radioul sau să se uite la televizor (și evident, nici să își verifice emailurile). Orice violare a secretului va conduce la "pedepse majore", incluzând excomunicarea. (nr. 55). Înainte de alegeri, "au loc verificări atente, cu ajutorul unor persoane de încredere, pentru a se asigura faptul că în aceste arii nu există echipament audiovizual instalat în secret pentru înregistrare sau pentru transmitere în exterior" (nr. 51). "Toate instrumentele tehnice de orice tip, de înregistrare, reproducere sau transmitere a sunetului, imaginilor sau scrisului" sunt interzise (nr. 61).

Există motive serioase pentru aceste reguli stricte, în special în vremurile noastre cu mass-media instruzive și cu paparazzi. Exemplul istoric care a inspirat multe dintre aceste reguli l-a oferit Conclavul din 1268. Când Papa Clement al IV-lea a murit în acel an, Cardinalii s-au întâlnit la palatul papal din Viterbo, Italia. Datorită măsurilor politice, nu au putut să se hotărască asupra viitorului Papă timp de trei ani. În final ei au fost "închiși" în Conclav (cuvântul Conclav vine din latinescul "cu cheie"). Dar nici așa nu s-au putut hotărî cine să fie Papă. Oamenii au devenit atât de frustrați de situație că au rupt acoperișul, lăsându-i pe Cardinali fără nimic deasupra capului, expuși vremii. Cardinalilor li se dădea doar pâine și apă. Într-un final, la 1 septembrie 1271, ei l-au ales ca succesor pe Papa Grigore al X-lea. De atunci, întâlnirea Cardinalilor pentru alegerea Papei este cunoscută sub numele de "Conclav".

Datorită acestui Conclav prelungit, al doilea Conciliu de la Lyons (1274) a hotărât ca pe viitor Cardinalii să fie "închiși" pentru a se elimina orice influențare a alegerilor. Același Conciliu a hotărât ca, dacă Papa nu este ales în trei zile, Cardinalilor să nu li se dea decât o masă la amiază și una seara; iar dacă Papa nu este ales după cinci zile, să nu mai primească decât pâine, apă și vin. Aceste condiții de viață motivau pe Cardinali să aleagă următorul Papă în timp util. Dar aceste stricte reglementări "alimentare" au fost abandonate ulterior.

Notă: Materialul va continua cu procesul efectiv de alegere a Succesorului Sfântului Petru.

Pr. William Saunders este preot la parohia Fecioarei Speranței din Potomac Falls și profesor de catehetică și de teologie la școala Notre Dame din Alexandria, SUA.
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire