pregateste pagina pentru tiparire

































 
 Tu întrebi 


 

Anonim din Iași întreabă:

Aparțin de Parohia «Adormirea Maicii Domnului» din Iași. Zilele trecute am participat la mai multe căsătorii religioase și am constatat faptul că jurământul de la sfânta Căsătorie a suferit o oarecare modificare: «Eu N. te iau pe tine N. ca soție (soț) și promit...». În forma veche era: «... făgăduiesc și jur...». Întrebarea mea este următoarea: Această formă nouă apare doar în parohia mea sau și în celelalte parohii? Dacă este o schimbare generală, de ce ritualul Căsătoriei a suferit modificări? Ce semnificație are cuvântul «promit», de a înlocuit formula veche: «făgăduiesc și jur»?

Răspunde pr. Alois Moraru:

Este normal ca orice noutate să stârnească curiozitate, mai ales când aceasta schimbă ceva dintr-o tradiție. Cam așa ceva ți s-a întâmplat atunci când ai participat la celebrarea căsătoriilor religioase.

Schimbarea pe care ai sesizat-o nu a avut loc numai la Iași, ci în toate diecezele catolice care au adoptat traducerea Ritualului Căsătoriei ce a apărut anul trecut la Editura Presa Bună din Iași. Această traducere s-a făcut după ediția tipică a Ritualului Roman emis după decretele Conciliului Ecumenic Vatican II, aprobat de papa Paul al VI-lea și corectat prin grija papei Ioan Paul al II-lea în anul 1990. Traducerea care s-a folosit în bisericile noastre până anul trecut era făcută după Ritualul Roman publicat, în anul 1969, din dispoziția aceluiași Conciliu din Vatican, prin promulgarea Ritualului celebrării Căsătoriei, făcută de Sfânta Congregație a Riturilor. Noul Ritual al celebrării Căsătoriei a ținut cont de toate schimbările introduse în normele administrării sacramentelor stabilite de Codul de Drept Canonic promulgat în anul 1983.

Ținând cont de cele scrise mai sus, noua traducere în limba română s-a schimbat întrucât formula adoptată de ediția a doua a Ritualului Căsătoriei nu este "făgăduiesc și jur", ci "promit". La prima vedere poate părea o schimbare majoră, dar înțelegând bine termenii lucrurile se simplifică. Mai mult, și în cadrul celebrării altor sacramente se folosesc termeni similari: promisiunile de la Botez, Mir și Preoție.

Orice promisiune făcută înaintea lui Dumnezeu este de fapt un jurământ sau o făgăduință. Studiind dicționarele explicative ajungem la următoarea concluzie: "a jura" este echivalent cu "a făgădui" și, prin urmare, vechea formulă conținea un pleonasm. Omul care jură ceva îl cheamă pe Dumnezeu ca martor, iar jurămintele pot fi de două feluri: asertorii - când omul afirmă ceva despre un fapt petrecut în trecut sau care are loc în prezent și promisorii - când se referă la unele acțiuni ce vor avea loc în viitor. Astfel "promisiunea" făcută în cadrul Căsătoriei este un "jurământ promisoriu" sau o "făgăduință".
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire