pregateste pagina pentru tiparire

































 
 Tu întrebi 


 

Ioan Smid din Rădăuți întreabă:

Studiind îndelung patimile lui Cristos (am văzut și filmul lui Mel Gibson), îmi este neclar motivul pentru care l-a trădat Iuda pe Isus. Am înțeles că acesta era un fel de contabil sau casier al ucenicilor și că Isus avea încredere în el. La fel, am aflat că Iuda era bine văzut de marii preoți ai vremii. Aș vrea să știu ce l-a deranjat sau ce l-a supărat încât a recurs la trădare.

Răspunde pr. Alois Moraru:

Stimate domnule Smid

Oricât am fi de dotați cu darul analizei biblice, cred că nu putem găsi un răspuns scurt provocării dumneavoastră. Totuși, voi încerca să vă transmit câteva puncte de sprijin, plasându-le chiar în contextul ultimelor ore ale Mântuitorului, așa cum ați putut vedea și în filmul lui Mel Gibson.

Iuda Iscarioteanul a fost unul dintre apostolii aleși de Isus pentru a-l urma și a transmite mai departe mesajul său salvific. Sigur, Mântuitorul ar fi putut alege un altul, dar acesta a fost planul său și nu-l putem contesta. Ca orice apostol, Iuda a fost iubit de Maestrul său până la moarte, în ciuda faptului că acesta s-a dovedit un "iubitor de bani" și "trădător", cum reiese din mai multe pasaje evanghelice. Cum banul este "ochiul diavolului", iar "pofta de avere este rădăcina tuturor relelor", Iuda s-a împrietenit și cu dușmanii lui Isus pentru "a-l vinde" și a mai câștiga ceva: "Cât îmi dați ca să vi-l dau?" Parcurgând acest itinerar, ajungem în Grădina Măslinilor, unde are loc punctul culminant al trădării.

Sigur, ne putem întreba: "De ce Isus, care prevăzuse această trădare, l-a ales ca unul din cei doisprezece? Cum a ajuns Iuda, care fusese ales cu siguranță pentru calitățile sale și a stat trei ani împreună cu Isus, la acest gest?" Acest mister al psihologiei lui Iuda este tulburător. Suntem derutați în fața tragediei unui suflet special ales, tragedie care ia o astfel de întorsătură. Totuși Dumnezeu a permis drama pentru a realiza planul său veșnic, arestarea și trimiterea la moarte a Fiului său. Evanghelistul Luca afirmă că Satana este cel care a intrat în Iuda și l-a determinat să-l vândă pe Isus (Lc 22,3). Ceva similar ne-a transmis și apostolul Ioan în capitolul 13, versetul 27: Satana intră în Iuda când ia îmbucătura.

Conform profețiilor din Vechiul Testamentul, Isus trebuia să fie vândut de cineva. După ce, la Cina cea de Taină, Iuda părăsește încăperea, Isus a spus celorlalți apostoli: "Să mergem! Iată, cel ce m-a vândut se apropie" (Mc 14,42). Astfel, Isus știa că în noaptea aceea nu mai era timp pentru a dormi, nici pentru a se ruga prelung, ci se trece la acțiune. Imediat sosește Iuda, căci "a venit ceasul ca Fiul Omului să fie dat în mâinile păcătoșilor".

În Grădina Ghetsemani Iuda și-a luat măsuri de precauție. El spunea: "Când îl veți recunoaște puneți mâna pe el și duceți-l sub pază". Iuda știa că Maestrul său a scăpat din mâinile dușmanilor săi de mai multe ori și de aceea, pentru a-și merita banii promiși, el este categoric și dorește ca Isus să fie păzit și să nu mai scape. Este interesant de amintit sublinierea evangheliștilor: "Iuda, unul din cei doisprezece". Această expresie arată tragismul scenei trădării: cel care l-a vândut pe Isus este unul din cei doisprezece. Nu a fost un om de pe stradă, un iudeu ostil, ci este unul dintre cei apropiați, unul dintre cei pe care Isus l-a ales ca însoțitor al său.

Un aspect interesant de aprofundat este gestul prin care Iuda îl salută pe Învățătorul său. "Iuda se duse și-i zise: «Rabi!» Și-i dădu un sărut", ne-a transmis evanghelistul Marcu (14,45). Iuda intră în vorbă cu Isus și îi dă un sărut ca în fiecare zi. Dar ce semnifică el? Acest gest poate părea îngrozitor și este într-adevăr, dar acesta era modul normal al unui discipol de a-și aborda maestrul, așa cum este astăzi strângerea de mână. Era salutul cotidian pe care Iuda, ca și alții, trebuia să-l dea foarte adesea lui Isus. Cu siguranță că apostolii nu au văzut în acest gest ceva extraordinar, însă Iuda a pus în acest sărut, aparent inocent, trădarea.

Ce s-a întâmplat mai departe știm bine. Iuda nu poate rezista șocului psihic pe care l-a avut: "a vândut sânge nevinovat". Disperarea l-a dus la sinucidere. Dar aici este o altă chestiune biblică și psihologică.
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire