pregateste pagina pentru tiparire

































 
 Tu întrebi 


 

P. A. din Germania întreabă:

Citesc cu mare plăcere articolele domniilor voastre. Din păcate timpul nu îmi permite s-o fac regulat, deoarece sunt plecat cu munca destul de des de acasă. În legătură cu articolul despre căsătoriile mixte aș avea o nedumerire. Sunt căsătorit din anul 1985 cu o femeie pentru care nu s-au inventat cuvinte de laudă atât de frumoase. Ea face parte dintr-o familie greco-catolică de excepție și a fost crescută și educată în spirit catolic. Sunt opt frați și toți au fost botezați pe vremea comunistă, pe ascuns, de preoți greco-catolici. Cu toate că și părinții mei au fost greco-catolici înainte de 1948, din cauza comuniștilor au trecut la ortodocși. Pentru nu a-i dezamăgi pe părinții mei ne-am căsătorit în biserica ortodoxă. În timp m-am convins și eu care este Biserica adevărată și am cerut ca ambii copii să fie botezați în biserica romano-catolică din orașul nostru, unde erau preoți maghiari. Din această cauză am avut discuții puternice cu părinții mei, dar sunt și azi fericit că am făcut acest pas. Între timp, după căderea ororii comuniste, părinții și frații mei au devenit greco-catolici. (...) Vă rog să mă credeți că până nu am cunoscut-o pe soția mea nu știam aproape nimic de aceasta Biserica. Copiii noștri au crescut mari, au primit prima Împărtășanie și Confirmațiunea, au fost multă vreme ministranți la o biserica romano-catolică... Locuim acum în Germania, de vreo 14 ani, și dorința mea a fost să fac încă o căsătorie la o biserică catolică și să mă rebotez catolic. Am discutat cu mai mulți preoți catolici de aici, soția mea fiind angajată ca administratoare la o biserica catolica, dar toți mi-au spus ca nu e nevoie de nici unul din pașii care vreau să-i fac. Mai mult, ei nu pot să facă așa ceva. Rugămintea mea este să-mi spuneți dacă într-adevăr este sau nu nevoie de acest pas în fața lui Dumnezeu. (...)

Răspunde pr. Alois Moraru:

Am preferat să selectăm o bună parte din scrisoarea dumneavoastră și să o publicăm întrucât ar putea fi folositoare multor cupluri. Situația pe care ne-ați prezentat-o cu lux de amănunte se verifică în foarte multe cazuri, mai cu seamă în zonele de vest și nord-vest ale României, dar prea puține sunt familiile care doresc o clarificarea a statutului lor.

Din cele relatate de dumneavoastră reies câteva lucruri foarte clare:

  • Căsătoria pe care ați încheiat-o este validă și nu se poate repeta. Sacramentul "legământului iubirii pe viață" este irepetibil. Prin urmare, răspunsurile pe care vi le-au oferit preoții din Germania sunt în spiritul canoanelor Bisericii Catolice, iar speculațiile dumneavoastră, pe care nu le-am mai inserat în textul de mai sus, sunt neîntemeiate. Până acum două luni am activat și eu într-un "mediu imperialist și protestant", dar în această privință lucrurile sunt foarte clare.

  • Așa cum probabil știți, sacramentul Botezului întipărește în sufletul oricărui creștin un semn de neșters numit caracter. Prin urmare, indiferent în ce Biserică (nu grupare religioasă) primește omul taina Botezului, orice creștin (botezat) rămâne pentru vecie creștin. Acest sacrament nu se poate repeta.

  • Dacă dumneavoastră și implicit soția, care a trecut ipso facto în Biserica Ortodoxă în ziua în care v-ați căsătorit, doriți să fiți practicanți în Biserica Catolică trebuie să vă adresați parohului catolic din zona unde aveți domiciliul, să depuneți o cerere în acest sens și să faceți dovada Botezului pe care l-ați primit (prin certificate sau adeverințe de Botez, ori prin mărturia a doi martori), și după o pregătire catehetică veți depune Profesiunea de credință. Trebuie să rețineți că toate sacramentele pe care le-ați primit în Biserica Ortodoxă (Botezul, Confirmațiunea, Împărtășania, Spovada, Căsătoria) sunt valide, adică sunt recunoscute de Biserica Catolică.

Sperând că acest scurt răspuns vă va aduce liniște și pace sufletească, va invităm ca în aceste zile de rugăciune pentru unitatea în credință a tuturor creștinilor să îndreptați spre Dumnezeu o scurtă rugăciune spre a-i mulțumi pentru toate harurile pe care le-ați primit și spre a-i cere binecuvântare asupra familiei dumneavoastră.
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire