pregateste pagina pentru tiparire

































 
 FAMILIA 

Pregătire la Sacramentul Căsătoriei
achizitionare: 16.05.2004; sursa: Misionarii Verbiți

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior

PRIMA RELATARE
(Geneză 1,26-31)

      

Prima relatare a fost scrisă aproximativ acum 2.500 de ani și chiar nefiind cea mai veche, ocupă primele pagini ale Bibliei. Provine din condiția de exil în care sunt Evreii și al confruntării cu religia babiloniană. Referitor la relatarea mai veche, este mai atentă la perechea ca procreatoare: "Creșteți și vă înmulțiți".

PRIMA
RELATARE
    

26. Și a zis Dumnezeu: Să facem om după chipul și asemănarea noastră, ca să stăpânească peștii mării, păsările cerului, animalele domestice, toate vietățile ce se târăsc pe pământ și tot pământul.

27. Și a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat și femeie.

28. Și Dumnezeu I-a binecuvântat, zicând: Creșteți ți vă înmulțiți și umpleți pământul și-l supuneți; și stăpâniți peste toate animalele, peste toate vietățile ce se mișcă pe pământ și peste tot pământul.

29. Apoi a zis Dumnezeu: iată, vă dau toată iarba ce face sămânță de pe toată fața pământului și tot pomul ce are rod cu sămânță în el. Acestea vor fi hrana voastră.

30......................

31. Și a privit Dumnezeu toate câte a făcut și iată erau bune foarte. Și a fost seară și a fost dimineață: ziua a șasea.

OBSERVAȚII     

Dumnezeu crează prin cuvântul său. De la acest cuvânt puternic creaturile iau viață și ordine. Acțiunea divină, descrisă în șase zile, este ritmată de repetări: și Dumnezeu a văzut că era frumos.

Autorul ne face să înțelegem că tot universul și realitatea pământească sunt creaturi ale lui Dumnezeu și deci nu pot fi identificate cu Dumnezeu.

Acest discurs era foarte important într-o epocă în care se adorau elementele naturii, stelele, însăși animalele, și în general se temeau de efectele malefice ale puterilor cosmice.

Toate creaturile sunt frumoase și bune.

Lumea este înțeleasă ca un scenariu pregătit cu artă și iubire pentru a primi ceea ce va fi oferit de Dumnezeu, opera sa: Umanitatea.

PERECHEA
BĂRBAT
FEMEIE
    

26. Și a zis Dumnezeu: Să facem om după chipul și asemănarea noastră...

Din primul verset se înțelege că Dumnezeu este pe punctul de a lua o decizie importantă și că creatura care va apărea va fi ceva complet diferit de tot restul. Va fi asemenea lui Dumnezeu, imaginea lui Dumnezeu și va avea putere asupra a tot ce trăiește pe pământ.

27. Și a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat și femeie.

28... vă înmulțiți și umpleți pământul și-l supuneți; și stăpâniți peste toate animalele, peste toate vietățile ce se mișcă pe pământ și peste tot pământul.

Imaginea lui Dumnezeu nu se reflectă într-un chip, dar în două chipuri intim unite. Cel care este trimis să stăpânească pământul nu este un individ, dar o pereche.

Omul, în sensul de persoană umană, este gândit imediat de Dumnezeu ca Bărbat și Femeie, în versiunea masculină și feminină, amândoi cu aceeași demnitate chiar dacă în diversitatea specifică.

Unul și altul, împreună, constituie imaginea lui Dumnezeu. Nu este posibil deci a vorbi de Dumnezeu cu atribute în mod exclusiv masculine și feminine. Din păcate, diferitelor culturi în mod prevalent masculine, deseori au distrus această gândire atribuind lui Dumnezeu atribute masculine și deducând ca voință divină superioritatea bărbatului asupra femeii. Gândirea lui Dumnezeu este cu totul alta.

Dumnezeu are înaintea sa planul unei umanități îndeplinite, perechea bărbat-femeie, împreună părtași la o datorie care este în mod propriu divină: a stăpâni pământul și a transmite altora viața. Nu o viață oarecare, dar cea pe care Dumnezeu o imprimă în fiecare persoană umană, făcând-o capabilă de inteligență, de decizii și de iubire.

31. Și Dumnezeu a văzut că tot ceea ce făcuse era într-adevăr foarte frumos.

După crearea perechii, Dumnezeu exprimă bucuria sa, satisfacția pentru că a găsit un interlocutor al său, capabil să înțeleagă și să accepte în mod responsabil ceea ce îi oferea El. O persoană pentru care să se dăruiască pe sine însuși, și să o facă părtașă de măreția și de fericirea sa.

Din ceea ce s-a expus se pot trage câteva considerații concluzive:

CÂTEVA IDEI
FUNDAMENTALE
    

Bărbatul și femeia sunt făcuți unul pentru altul.

Puterea care atrage un bărbat și o femeie în mod reciproc nu își are originile sale numai în factorii biologici, dar în decizia lui Dumnezeu și se manifestă prin iubire unitivă.

Cele duă persoane care decid să se unească în căsătorie, nu se anulează reciproc, păstrează individualitatea lot caracteristică maturizată în anii copilăriei și ai adolescenței.

Neînțelegerile și tensiunile vor exista, dar puterea iubirii va face perechea capabilă de a le depăși, dimpotrivă prin acestea să se îmbogățească.

Perechea cooperează cu Dumnezeu în creație. Este în stare de a transmite viața. Nu o viață oarecare, dar însăși viața pe care Dumnezeu le-a oferit-o lor.

Lumea creată de Dumnezeu este dăruită omului și încredințată lui pentru ca s-o facă locuibilă și vivibilă, cu o angajare continuă de a o cunoaște și de a o transforma. Această datorie, perechea nu o îndeplinește de una singură, dar împreună cu alții, incluzându-se în mod activ în comunitatea în care trăiește.

Această pereche Bărbat - Femeie are datoria, împreună cu Dumnezeu, de a crea istoria ca protagoniști. În această istorie perechea poartă în sine Binecuvântarea lui Dumnezeu.

Termenul "a Binecuvânta", pentru evrei înseamnă a spune bine, a dori binele. Și Dumnezeu oferă mereu ceea ce dorește.


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire