pregateste pagina pentru tiparire

































 
 FAMILIA 

MSA Dossier: Familia
achizitionare: 08.12.2003; sursa: Mesagerul Sfântului Anton

Inapoi la cuprins 
Viața în doi
pr. Mihai Gal

E posibil să te pregătești bine pentru o aventură fără sfârșit, așa cum înțelegem noi, creștinii, taina sfântă a căsătoriei? Comunitățile parohiale oferă tinerilor care urmează să se căsătorească un curs de pregătire. Din păcate, în multe cazuri, aceste întâlniri cu părintele paroh, cu medicul sau psihologul - invitați să prezinte tinerilor anumite teme - sunt receptate ca fiind «obligatorii», «impuse» sau chiar «pierdere de vreme»...
Care este scopul perioadei de logodnă? Este doar o etapă de «tranziție» sau mai degrabă o perioadă «necesară»? E posibilă transformarea logodnei într-un timp de cunoaștere de sine, de cunoaștere reciprocă și, de ce nu, un timp de angajament și de creștere în dimensiunea intimă a credinței? Iată, câteva întrebări la care am dori să oferim un răspuns celor interesați. Desigur, creștinii cu «mai multă experiență» în viața de căsnicie ar putea obiecta că perioada de logodnă a «trecut» de mult... Și totuși credem că atât familiile cât și comunitățile noastre parohiale au un rol cu totul deosebit în sprijinirea și în educarea tinerilor de azi spre o căsătorie cu adevărat creștină.

A începe o nouă etapă a vieții, a adopta pluralul «noi», în aceste vremuri contrare parcă, devine din ce în ce mai greu. Există o teamă, de multe ori nemărturisită, care se insinuează în inima multor viitori miri: «Și dacă ni s-ar întâmpla să naufragiem, deschizându-ne astfel singuri strada spre dezamăgire, suferință, nefericire?». Pentru a evita o asemenea problemă de conștiință, uneori se ipotizează un răspuns grăbit: «Voi putea oricum să-mi refac o viață nouă!», ca și cum în căsătorie ar fi posibil să nu te dăruiești în mod total, păstrând ceva doar pentru tine, ca «rezervă pentru situațiile neprevăzute».

Cu siguranță nu putem explica cu asemenea ușurință problema numărului mare de căsătorii care se destramă. Ar fi prea «simplist» din partea noastră. Fiecare familie are o istorie aparte; fiecare divorț are în urmă nenumărate suferințe, dezamăgiri, neînțelegeri. Însă, fără dubiu, este adevărat că mulți tineri înfruntă căsătoria cu superficialitate.

La agravarea situației intervin elemente de ordin social, economic, psihologic sau religios. Trăim într-un context socio-cultural care propune tinerilor exemple de familie total diferite cel al familiei creștine: căsătorii numai civile, concubinaje, legături bazate pe diferite interese, etc. Aceste situații par impuse de logica economiei de piață: un partener, aproape ca și un produs comercial, poate fi ales, luat cu sine acasă și, dacă totuși «nu merge», schimbat cu un altul. Și totul decurge de parcă ar fi «normal»...

Nu aș vrea să par însă pesimist. Cunosc, și recunosc, dificultățile pe care le întâmpină tinerele familii. Nu e ușor azi să te realizezi. Obținerea unui loc de muncă, cinstit și stabil, pare de domeniul viitorului îndepărtat. Obținerea unei locuințe a devenit un lux și un privilegiu pe care doar unii și-l pot permite (eventual, poate fi câștigat la loterie...). Toate acestea sunt adevărate. Dar, la fel de adevărat, rezultă și faptul că mulți tineri ajung la căsătorie la o vârstă mult prea fragedă, sau după ce au trăit prea mult timp în afara ei, sau mulți se căsătoresc sub «povețele» părinților sau ale rudelor.

Biserica nu a fost și nu este indiferentă vizavi de aceste situații. Unicul scop al pregătirii la căsătorie, unica preocupare a preoților parohi care insistă asupra necesității pregătirii la căsătorie este constituită de buna reușită a ei. De prea multe ori, căsătoria este considerată doar un simplu «contract» ce trebuie respectat, indiferent de costul acestuia, lăsând totul pe umerii viitorilor soți. Este necesar în schimb ca tinerii logodnici să fie asistați, conduși spre o progresivă maturitate, nu doar umană, dar și spirituală. De aceea, în interiorul Bisericii noastre, se încearcă găsirea unor noi formule de pregătire la căsătorie sau a unor noi forme de dialog cu tinerii proaspăt căsătoriți. «Acolo unde familiile creștine slăbesc, este societatea însăși care se destramă», a fost concluzia Întâlnirii mondiale a familiilor de la Manila (Filipine 2003). Să ne întrebăm, în cele ce urmează, ce-am putea face pentru a veni în ajutorul tinerilor, pentru a le inspira încrederea că o căsătorie creștinească mai este încă posibilă și că, în ciuda dificultăților, merită efortul de a se arunca cu tot entuziasmul de care dispun în brațele acestei deosebite alegeri pentru toată viață.

Formarea viitorilor miri

Mai mult ca niciodată, în zilele noastre, este necesară o temeinică pregătire a tinerilor pentru viața de căsătorie. O cateheză reînnoită este absolut necesară celor care se pregătesc pentru căsătoria creștină pentru ca sacramentul să fie celebrat și trăit cu acele dispoziții umane și spirituale care să permită și recoltarea roadelor. Ne-am putea întreba de ce însă multe căsătorii eșuează? Multe sunt cauzele căsătoriilor care se încheie cu divorțul sau separarea. Enumerăm aici doar câteva dintre aceste cauze. Lipsa pregătirii serioase: cum poate dura o căsătorie nepregătită? Lipsa de maturitate a celor doi tineri: cum pot alcătui un cuplu fericit două persoane imature? Lipsa dialogului: cum pot ajunge la armonie două persoane care nu sunt dispuse dialogului? Conceptul greșit al sexualității: cum pot trăi doi tineri o sexualitate de comuniune dacă pentru mult timp au banalizat această dimensiune?

 

Ce înseamnă a iubi?

Iubirea este infinită ca și universul. Iubirea indică un moment și o veșnicie. Momentul este magia care atrage și unește două persoane într-una singură,

într-o zi a calendarului și într-un anumit loc. Veșnicia indică durata legăturii: împreună, «pentru totdeauna».

Asceza celor căsătoriți?

A simți că te afli în interiorul Sf. Treimi. Tatăl este cel care creează, Fiul este cel care se dăruiește creației, Spiritul Sfânt este legătura dintre Tatăl și Fiul. Atunci când un bărbat și o femeie se cunosc, nu se cunosc în singurătate, se cunosc în Cristos și sunt introduși în sânul Sf. Treimi!

Iubirea cea mai frumoasă!

Cea mai frumoasă iubire este aceea a mirilor care își spun unul altuia: «Te voi iubi asemenea lui Cristos!». Exemplul de iubire prin excelență este cel pe care Cristos ni l-a dăruit pe cruce, atunci când a șoptit lumii și fiecărei ființe umane: «Te iubesc, pentru că nu pot să nu te iubesc!».

De obicei ne pregătim mulți ani pentru a cânta la un instrument, pentru a învăța o meserie, pentru a câștiga o medalie de aur la olimpiadă, etc. De ce nu ne-am pregăti la fel și pentru viața de căsătorie? Oare sunt suficiente cele 6 întâlniri din parohiile noastre pe care le facem cu părinții parohi? Ne putem juca cu propriul viitor, al partenerului sau al copiilor noștri? Mâine vom fi cu siguranță așa cum ne vom pregăti astăzi! Căsătoria noastră de mâine va fi așa cum am pregătit-o astăzi. Atracțiile pe care le simțim încă din adolescență sunt un avertisment al naturii care ne spune: «învață să iubești», «educă-ți bine sexualitatea», etc. Timpul de logodnă este așadar un timp de pregătire la un nou mod de viață. Trebuie să fim convinși de necesitatea acestei pregătiri; altfel o vom face fără folos sau nu o vom face deloc. Voi încerca să prezint câteva dintre aspectele ce trebuie luate în considerație în vederea căsătoriei.

Înainte de toate este important să ne modelăm bine propria personalitate. Ne naștem persoane, dar nu ne naștem persoane mature; putem în schimb, și trebuie, să devenim maturi: eliminând defectele noastre, dezvoltând capacitățile, educându-ne la dialog.

Să ne formăm caracterul. Se spune că multe căsătorii nu reușesc din cauza incompatibilității de caractere. Tocmai de aceea este necesar să ne formăm un caracter puternic, sigur, altruist, senin și înțelegător.

De asemenea, este esențial să învățăm a dialoga, a rezolva împreună problemele vieții. Foarte multe căsătorii naufragiază din cauza incapacității de a-și comunica problemele și de a încerca soluționarea acestora cu ajutorul celorlalți: este necesar să învățăm să dialogăm cu prietenii, cu vecinii, cu colegii de muncă, pentru a fi apți să purtăm un dialog sincer cu partenerul de viață și cu proprii copii.

Este important, în această etapă hotărâtoare a vieții, să ne formăm idei clare despre sexualitate. Mijloacele de comunicare, televiziunea, ziarele, internetul etc., ne prezintă continuu idei total greșite despre sexualitate: pare că sexualitatea este mai mult un joc, o distracție, o continuă căutare a plăcerii fizice, un mod de a lua mereu ceva de la celălalt fără a-i da nimic. Sexualitatea este în schimb «un mod de a fi» al bărbatului și al femeii, mod care conduce două persoane la o comuniune profundă de iubire și la o hotărâre comună și deosebit de frumoasă: a se căsători, a trăi împreună propria viață!

În perioada de logodnă, trebuie să învățăm să iubim în mod corect. Cum putem deveni «un singur trup» în căsătorie, dacă nu am învățat să iubim corect? Și cum putem învăța să-l iubim pe partenerul nostru dacă nu am învățat să ne iubim părinții, frații sau prietenii? Pentru aceasta trebuie să avem idei clare despre ce este și ce nu este iubirea. A iubi înseamnă, în sinteză, a vrea binele celuilalt chiar și cu prețul sacrificării propriului bine.

Să ne formăm în trăirea virtuții castității. Nu este vorba despre o virtute strict monahală, proprie preoților și măicuțelor, ci castitatea trebuie trăită chiar și în viața de căsătorie. Nu poate fi considerată nici o virtute apăsătoare; castitatea ne ajută să iubim în mod corect persoana aleasă spre a ne împărtăși întreaga viață, ne ajută să trăim în mod ordonat sexualitatea noastră: trăirea comuniunii conjugale și generarea de noi vieți, după voia lui Dumnezeu.

Căsătoria creștină

Există multe mijloace la care viitorii miri pot recurge: cunoașterea reciprocă, cultivarea caracterului personal, frecventarea cursurilor de pregătire, etc. Dar, nu în ultimul rând, avem la dispoziție și nenumărate mijloace spirituale: rugăciunea, meditarea Cuvântului lui Dumnezeu, primirea sfintelor sacramente, colocviile spirituale cu preotul. Trebuie să recunoaștem că nu ne vom pregăti niciodată destul și suficient pentru o aventură așa de frumoasă, dar și dificilă, cum este căsătoria.

Însă o astfel de pregătire ar fi incompletă pentru aceia care încheie o căsătorie creștină, care dincolo de a fi un contract între un bărbat și o femeie, este un sacrament, o taină. Sacramentul este un semn. Și ce anume vrea sau pe cine vrea să-l reprezinte acest semn? Căsătoria creștină este semnul căsătoriei dintre Dumnezeu și omenirea mântuită, dintre Cristos și Biserica sa. Dar căsătoria nu este numai semn, ci și semn eficace. Acest lucru înseamnă că sacramentul căsătoriei îi introduce pe cei doi tineri în căsătoria dintre Cristos și Biserică. În al doilea rând, în căsătoria dintre doi creștini, devine prezentă comuniunea dintre Cristos și Biserică, care este totală. Și în al treilea rând, Cristos și Biserica sa doresc să trăiască astăzi, și într-un mod nou, aventura lor de iubire în aventura de iubire a unui cuplu creștin. În baza acestor reflecții, cei doi tineri trebuie să se pregătească să iubească pe Cristos și Biserica sa, să se iubească în Cristos și în Biserică, să se iubească precum Cristos iubește Biserica, să aducă pe lume copiii pe care-i vor iubi cu generozitate și să dea astfel mărturie în lume despre iubirea dintre Cristos și Biserica sa.


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire